Concediul de creștere a copilului rămâne și în 2026 unul dintre principalele sprijinuri financiare acordate părinților după nașterea unui copil. Dreptul poate fi solicitat atât de mamă, cât și de tată, iar indemnizația lunară este stabilită în funcție de veniturile realizate înainte de intrarea în concediu. Modificările introduse în ultimii ani, inclusiv aplicarea contribuției la sănătate asupra indemnizației, influențează însă suma efectiv încasată de beneficiari. Din acest motiv, părinții trebuie să cunoască exact condițiile și limitele prevăzute de lege.
Potrivit OUG nr. 111/2010, concediul pentru creșterea copilului se acordă până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap.
Cine poate intra în concediu și ce condiții trebuie îndeplinite
Concediul poate fi solicitat de oricare dintre părinți, iar aceștia pot alterna perioada de concediu, dacă ambii îndeplinesc condițiile legale.
Condiția principală este realizarea, timp de cel puțin 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului, a unor venituri supuse impozitului pe venit.
Sunt luate în calcul veniturile din salarii, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală sau activități agricole.
Legea permite completarea celor 12 luni și cu perioade asimilate activității, precum perioadele de șomaj, concediile medicale (cu excepția concediului prenatal), concediul de acomodare, pensia de invaliditate, concediul pentru creșterea unui copil anterior sau anumite perioade de studii.
Pot beneficia de concediu persoanele care au domiciliul sau reședința în România, locuiesc împreună cu copilul și se ocupă efectiv de creșterea și îngrijirea acestuia.
Concediul de creștere a copilului începe, de regulă, după finalizarea concediului de maternitate, care include cel puțin 42 de zile obligatorii după naștere.
Dacă ambii părinți au dreptul la concediu pentru creșterea copilului, cel puțin două luni din durata totală trebuie efectuate de părintele care nu a solicitat inițial acest drept.
În cazul în care acesta refuză să își ia concediul, cele două luni nu pot fi transferate, iar durata totală a concediului și perioada de acordare a indemnizației se reduc corespunzător.
Ce indemnizație primesc părinții în 2026
Indemnizația lunară pentru creșterea copilului este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului.
Indiferent de veniturile realizate anterior, legea stabilește limite clare:
- indemnizația minimă este de 1.650 de lei;
- indemnizația maximă este de 8.500 de lei brut.
Valoarea minimă a indemnizației este stabilită prin raportare la indicatorul social de referință (ISR), respectiv 2,5 ISR, ceea ce în prezent înseamnă 1.650 de lei.
Indemnizația nu este impozitată cu impozit pe venit, însă, începând cu 1 august 2025, se aplică o contribuție de 10% la asigurările sociale de sănătate (CASS), ceea ce reduce suma netă primită de beneficiar.
În cazul nașterilor gemelare, de tripleți sau multipleți, indemnizația se majorează cu 50% pentru fiecare copil începând cu al doilea.
De exemplu, dacă indemnizația pentru primul copil este de 2.000 de lei, pentru al doilea copil aceasta crește la 3.000 de lei.
Dacă solicitantul a realizat venituri atât în România, cât și în alte state în care se aplică regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială, aceste venituri pot fi luate în calcul la stabilirea dreptului, dacă perioadele de activitate nu se suprapun.
Indemnizația se acordă pentru fiecare copil, iar în cazul unei noi nașteri în perioada concediului de creștere a copilului, drepturile se recalculează pentru noul copil.
Când poți pierde indemnizația
În principiu, obținerea de venituri supuse impozitului duce la încetarea plății indemnizației înainte ca minorul să împlinească vârsta de doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap.
Există însă situații în care plata nu se suspendă.
Indemnizația se menține dacă beneficiarul:
- primește bonusuri sau alte sume acordate de angajator fără desfășurarea unei activități efective;
- primește indemnizații de consilier local sau județean;
- obține venituri din activități desfășurate în perioada concediului care, cumulat într-un an calendaristic, nu depășesc de opt ori valoarea indemnizației minime, respectiv 13.200 de lei.
Acest plafon se referă la venitul total realizat într-un an calendaristic, nu la venituri lunare. Depășirea limitei duce la suspendarea indemnizației.
Până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului (sau trei ani în cazul copilului cu handicap), beneficiarul poate solicita recalcularea indemnizației dacă apar documente oficiale care modifică veniturile luate inițial în calcul.
Dacă recalcularea duce la o sumă mai mare, diferențele sunt plătite retroactiv.
În situația în care rezultă o indemnizație mai mică, sumele încasate necuvenit vor fi recuperate.
Actele necesare și termenul de depunere a dosarului
Dosarul pentru acordarea concediului și indemnizației trebuie depus la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială (AJPIS) din localitatea de domiciliu sau reședință, în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la finalizarea concediului de maternitate.
Printre documentele necesare se numără:
- cererea tip;
- actul de identitate al solicitantului;
- certificatul de naștere al copilului;
- documente care atestă veniturile realizate;
- adeverință eliberată de angajator;
- dovada suspendării contractului de muncă;
- extras de cont pentru plata indemnizației;
- alte documente necesare stabilirii dreptului, după caz.
Cererile sunt soluționate, de regulă, în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrare, iar plata indemnizației se face lunar, pentru luna precedentă.
Dacă apar modificări care pot influența acordarea dreptului, beneficiarul trebuie să informeze autoritățile în termen de 15 zile lucrătoare de la apariția acestora.
Stimulentul de inserție și protecția la concediere
Părinții care revin la muncă înainte de finalizarea concediului pot beneficia de stimulentul de inserție, acordat până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap.
Dacă revenirea la muncă are loc înainte ca minorul să împlinească șase luni (sau un an în cazul copilului cu handicap), stimulentul se poate acorda până la vârsta de trei ani, respectiv patru ani.
Pe durata concediului pentru creșterea copilului, precum și în perioada în care se acordă stimulentul de inserție, concedierea salariatului este interzisă, cu excepția cazurilor de reorganizare judiciară sau faliment.
Concediul paternal, drept separat pentru tați
Separat de concediul de creștere a copilului, tatăl beneficiază de concediu paternal plătit, acordat în primele opt săptămâni de la nașterea copilului.
Durata concediului este de 10 zile lucrătoare și poate fi majorată cu încă cinci zile lucrătoare dacă tatăl a absolvit un curs de puericultură. Concediul este plătit de angajator și este egal cu salariul corespunzător perioadei respective.
Pe durata concediului paternal, contractul de muncă este protejat, iar angajatorul nu poate dispune concedierea salariatului, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.
După revenirea la muncă, salariatul are dreptul la același post sau la unul echivalent, în condiții similare.
