Consiliul Fiscal nu exclude ca România să intre într-o recesiune ușoară în 2026. Cum arată prognozele pentru 2027

Consiliul Fiscal nu exclude posibilitatea ca România să înregistreze o recesiune ușoară în 2026, în condițiile în care măsurile de reducere a deficitului frânează economia, iar mediul internațional rămâne nefavorabil. Principalele prognoze indică pentru acest an o evoluție cuprinsă între o scădere de 0,2% și o creștere de 0,7%, urmată de o revenire în 2027, potrivit raportului anual al instituției pentru 2025.

Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026, sub prognoza FMI, care indică un avans de 0,7%. Comisia Națională de Strategie și Prognoză și-a redus estimarea de la 1% la 0,1%, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare anticipează o contracție de 0,2%.

„O recesiune ușoară în 2026 nu este de exclus, dată fiind amploarea consolidării bugetare și mediul internațional nefavorabil”, avertizează Consiliul Fiscal.

Raportul citează datele disponibile pentru primul trimestru din 2026, care indicau o contracție anuală de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul precedent, economia a stagnat, după scăderea de 1,9% înregistrată în ultimele trei luni din 2025.

Pe sectoare, construcțiile și activitățile culturale și recreative au avut contribuții pozitive, în timp ce comerțul, transportul și HoReCa, industria, sectorul IT&C, tranzacțiile imobiliare și administrația publică au tras economia în jos. Consumul gospodăriilor a avut, de asemenea, o contribuție negativă, scăderea fiind limitată de consumul guvernamental și de investiții.

Consiliul Fiscal consideră că investițiile și fondurile europene vor rămâne principalii factori care pot susține economia. Consumul privat ar urma să redevină un motor de creștere abia din 2027, pe fondul temperării inflației și al redresării veniturilor reale ale populației. Pentru anul viitor, FMI estimează un avans de 2,5%, Comisia Europeană de 2,3%, iar BERD de 1,8%.

Reducerea deficitului frânează economia, dar oprirea ei ar accelera creșterea datoriei

Riscul de recesiune apare chiar în perioada în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar. Consiliul Fiscal descrie astfel o situație dificilă: ajustarea afectează cererea și creșterea economică pe termen scurt, însă oprirea ei ar împinge datoria publică pe o traiectorie nesustenabilă.

Deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei europene a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Pentru 2026, scenariul analizat de Consiliul Fiscal ia în calcul o țintă de 6,2% din PIB.

Instituția a calculat ce s-ar întâmpla dacă măsurile deja adoptate ar fi aplicate în 2026, dar procesul de consolidare nu ar mai continua din 2027. În acest scenariu, denumit „no-policy-change”, datoria publică ar crește în medie cu aproximativ 3,4 puncte procentuale din PIB pe an, ar depăși 70% în 2030, ar ajunge la aproximativ 80% în 2034 și ar trece de 100% din PIB în 2039.

„Măsurile adoptate în anul 2025 au atenuat dinamica explozivă a datoriei publice, dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. Deși proiecția datoriei pe termen lung este una ipotetică, întrucât piețele financiare și agențiile de rating ar reacționa cu mult înainte de atingerea pragurilor menționate, dinamica proiectată subliniază necesitatea continuării procesului de consolidare bugetară”, se arată în raport.

Datoria publică a ajuns la 59,6% din PIB la sfârșitul anului 2025, cu cinci puncte procentuale peste nivelul înregistrat cu un an înainte, și a urcat la 60,2% în aprilie 2026.

Dacă reducerea deficitului s-ar opri, necesarul brut de finanțare al statului, care include refinanțarea datoriei ajunse la scadență și acoperirea deficitului, ar crește de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la 20% în 2034. Cheltuielile cu dobânzile ar urca, la rândul lor, de la circa 3% din PIB la aproximativ 5% în același interval. Riscurile sunt amplificate de faptul că aproximativ 53% din datoria publică este în valută, ceea ce o face sensibilă la deprecierea leului.

Raportul arată că această evoluție poate fi evitată prin continuarea ajustării. Dacă România ar ajunge în 2030 la un excedent primar structural de aproximativ 2,1% din PIB potențial, datoria ar atinge un vârf de 62-65% în perioada 2027-2028, după care ar începe să scadă, iar deficitul bugetar ar coborî sub 3% din PIB.

Consiliul Fiscal avertizează însă că menținerea consolidării prin înghețarea în continuare a cheltuielilor sociale și de personal sau prin noi creșteri ale poverii fiscale ar fi dificilă social și politic. În acest context, instituția indică o a treia cale: creșterea veniturilor printr-o colectare mai eficientă. Analiza încasărilor din TVA arată însă că progresele așteptate nu s-au materializat încă.

Încasările din TVA nu arată că statul colectează mai eficient

În 2025, statul a încasat 133,9 miliarde de lei din TVA, cu 13 miliarde de lei, respectiv 10,7%, mai mult decât în anul precedent. Suma a rămas însă cu 2,2 miliarde de lei sub nivelul prevăzut în bugetul inițial.

Veniturile au fost susținute de creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025, și de înlocuirea cotelor reduse de 5% și 9% cu o singură cotă de 11%. Ministerul Finanțelor a estimat că modificarea cotelor va aduce aproximativ șase miliarde de lei în plus la buget.

Pentru a verifica dacă statul a devenit și mai eficient în colectare, Consiliul Fiscal a calculat cât ar fi trebuit să încaseze bugetul ținând cont de majorarea consumului privat cu 8,1% și de noile cote de TVA. Proiecția rezultată a fost de aproximativ 135,4 miliarde de lei, peste suma efectiv colectată, de 133,9 miliarde.

„În consecință, execuția veniturilor din TVA nu oferă dovezi privind îmbunătățirea eficienței colectării acestora, care ar fi trebuit să genereze venituri suplimentare de 5,7 miliarde de lei, conform proiecțiilor inițiale ale Ministerului Finanțelor”, precizează raportul.

Consiliul Fiscal atrage atenția că veniturile suplimentare estimate din combaterea evaziunii nu ar trebui introduse anticipat în buget, ci recunoscute numai după ce apar efectiv în execuție.

România continuă să aibă cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană, estimat la aproximativ 30%, echivalentul a 9,2 miliarde de euro. În 2025, statul a colectat din TVA aproximativ 7,1% din PIB, cel mai redus nivel dintre statele din Europa Centrală și de Est analizate în raport. Spre comparație, Slovenia a încasat echivalentul a 8% din PIB, iar Bulgaria 9,6%.

Consiliul Fiscal estimează că reducerea deficitului de încasare a TVA și a celui aferent impozitului pe profit, împreună cu recuperarea obligațiilor restante ale companiilor aflate în insolvență sau faliment, ar putea aduce venituri suplimentare de peste 1,5% din PIB. Aceste încasări ar sprijini reducerea deficitului și ar diminua presiunea pentru noi majorări de taxe, limitând în același timp efectul negativ al consolidării asupra economiei.

Editor : A.D.