Contrabanda cu ţigări a crescut. Pierderile la bugetul de stat: aproximativ 100 de milioane de euro

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Șofer rănit de polițiști după o urmărire cu focuri de armă în Dorohoi

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Piaţa neagră a ţigărilor a crescut cu 3,2% în septembrie faţă de iulie, arată cercetările Novel. Creşterea a venit după ce, în ultimii doi ani, contrabanda s-a menţinut la circa 13 la sută din piaţă.

Producătorii aveau chiar speranţe că piaţa ilicită va intra sub nivelul eurepean de 10 la sută, dar scumpirea ţigaretelor din luna aprilie a împins o felie şi mai mare din piaţă în zona neagră. În ianuarie, Guvernul a decis să crească mai devreme accizele la ţigări, aşă că preţurile au urcat cu circa 3 la sută de la 1 aprilie.

Guvernul a câştigat astfel trei luni de încasări suplimentare, dar a pierdut pentru că încasările la accize sunt foarte slabe. Creşterea contrabandei de la iulie la septembrie a adus pierderi la bugetul de stat de peste 100 de milioane de euro, estimează producătorii.

Piaţa totală a ţigaretelor este dominată de trei fabricanţi: British American Tabacco, Japan Tabacco şi Philip Morris. Împreună, cele trei companii controlează 95 la sută din piaţa evaluată la 3,2 miliarde de euro.

De cealaltă parte, piaţa neagră este dominată de marci ieftine. Cea mai mare cotă din piaţa ilicită, aproape 37 la sută, o au mărcile ieftine, care nu aparţin marilor producători şi care sunt fabricate în special pentru comerţul ilicit.

Ca proveninţă, ţigările cu timbru de Ucraina acoperă un sfert din piaţă, iar cele din Republica Moldova 21 la sută. Ţigările din Serbia înseamnă 5,5 la sută, iar cele din duty-free-uri - 4,4 la sută. Duty-free-urile au avut cea mai spectaculoasă scădere ca sursă pentru contrabandă, ponderea lor scăzând continuu faţă de nivelul de 30 la sută din 2008.

În cazul mărcilor cunoscute, diferenţa de preţ între pachetul din magazin şi cel vândut ilegal, la colţ de piaţă ajunge şi la 30 la sută. Pentru mărcile ieftine, diferenţa este şi de peste 50 la sută. Cele mai ieftine se găsesc în zona de vest şi de est a ţării, în apropiere de graniţă, acolo unde traficul este intens.

În vreme ce contrabanda creşte, producţia locală de ţigarele scade. În primele opt luni ale anului, producţia a scăzut cu peste 13 la sută, un declin însemnat faţă de perioadele anterioare. Diminuarea producţiei de tutun înseamnă încasări mai mici la buget. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la buget, după sectorul petrolier. Are o pondere de 14% din totalul veniturilor bugetare.

Anul trecut, tutunul a avut o contribuţie la bugetul consolidat de circa 3 miliarde de euro, din accize şi taxe. Dacă piaţa neagră ar fi redusă la zero, statul ar putea avea încasări suplimentare la buget de 400 de milioane de euro.

Contrabanda se află acum la mai puţin de jumătate faţă de recordul de 36 la sută în 2010. În 2002-2003, piaţa neagră însemna câteva procente, 2-3 la suta. Atunci țigările erau ieftine, iar contrabanda nu era atât de profitabilă.