Controversele impozitului forfetar

Planul PSD pentru ieșirea din guvernul Bolojan: Cei 7 miniștri vor demisiona joi, iar partidul va depune moțiune de cenzură (surse)

Ilie Bolojan i-a prezentat lui Nicușor Dan prioritățile din perioada următoare: L-am asigurat că facem ce e necesar pentru stabilitate

Radu Marinescu: „PSD retrage sprijinul politic pentru Bolojan pe fondul lipsei de respect în Coaliție”

Sorin Grindeanu anunță că PSD poate trece în opoziție, dacă nu se ajunge la o „armonizare” a punctelor de vedere

Românii nu mai merg la nunți. Cu cât a scăzut numărul invitaților care confirmă participarea

Situație alarmantă pe litoral: 23 de delfini au eșuat, în ultimele zile, pe plajele din Constanța. Care ar putea fi cauzele

Cazul unei comune din Buzău, unde primăria a condiționat adeverințele pentru APIA de plata impozitelor locale

România a intrat în clubul restrâns al țărilor care au acces la tehnologie de calcul cuantic. În Europa, mai există doar în Spania

Ce spun PSD și PNL despre varianta unui premier tehnocrat. Sorin Grindeanu: „N-aș exclude”/ Ilie Bolojan: „O situație foarte dificilă”

În ultima variantă, forfetarul a fost un impozit minim pe cifra de afaceri. De exemplu, în cazul unei societăți comerciale mici, patronul trebuia să plătească o sumă de 500 de euro anual, indiferent dacă avea sau nu profit. Poate și din această cauză a fost numit în acea perioadă „impozitul pe pierdere”.

Impozitul forfetar a funcționat un an și jumătate - din mai 2009 până în octombrie 2010. La o analiză atentă se poate spune că nu a fost chiar un impozit forfetar, pentru că nu ținea cont de categorii profesionale, ci a fost un impozit generalizat pentru întreaga economie.

Este responsabil pentru falimentul a peste 150.000 de firme, așadar a fost un șoc pe care l-a produs această formă de impozitare.

În acest moment există în Parlament un act normativ înaintat pentru dezbatere și se analizează posibilitatea înființării unui nou impozit forfetar, dar care să țină cont și de domeniul de activitate și de mărimea firmei. Pentru o cafenea din centrul istoric al Capitalei, de exemplu, patronul trebuie să scoată din buzunar 8.000 de lei pe an.