Credit Suisse s-a împrumutat cu 50,7 miliarde de euro de la Banca Centrală Elveţiană după ce miercuri valoarea acţiunilor a scăzut pe burse cu 30 la sută în momentul maxim de panică, scrie The Guardian.
Banca a anunţat că este o "acţiune preventivă pentru întărirea lichidităţilor".
Atât Credit Suisse, cât şi Banca Centrală Elveţiană au dat asigurări că nu există nicun "risc direct de contaminare" în urma panicii generate în sistemul bancar american de prăbuşirea Silicon Valley Bank, săptămâna trecută.
"Credit Suisse are capitalul şi lichidităţile necesare unei bănci de importanţă sistemică", a precizat Banca Centrală Elveţiană.
Credit Suisse este a 17-a bancă de creditare ca mărime în Europa şi este pe lista celor 30 de bănci care pot provoca dezechilibre financiare pe piaţa globală în caz de prăbuşire.
Însă tocmai de aceea este obligată să respecte reguli mai stricte decât alte instituţii financiare.
În declaraţia comună se arată că instituţia "va lua măsurile necesare pentru a deveni o bancă mai simplă, care se va concentra pe nevoile clienţilor".
Ce a provocat scăderea valorii acţiunilor
Deşi scăderea valorii acţiunilor Credit Suisse a venit la scurt timp după prăbuşirea Silicon Valley Bank, din SUA, problemele băncii elveţiene sunt de mai lungă durată. În ultimii ani, banca a trecut prin acuzaţii de spionaj corporativ şi fraudă, ceea ce a dus şi la o schimbare a conducerii.
Pe fondul acestei instabilităţi, clienţii bogaţi ai băncii au început să-şi retragă banii încă de anul trecut. Mai bine de 112 miliarde de euro au fost retrase în 2022, un motiv pentru care banca a anunţat un plan de restructurare.
Însă miercuri, principalul acţionar al Credit Suisse, Banca Naţională Saudită, a anunţat că noi reglementări o împiedică să deţină mai mult de 10% din acţiunile băncii elveţiene. Banca Naţională Saudită deţine 9,9% din acţiuni, însă anunţul de miercuri a însemnat că nu se pune problema de creştere a portofoliului.
Acest lucru a generat îngrijorări cu privire la asigurarea unor fonduri de urgenţă în cazul în care banca elveţiană ar avea probleme, ceea ce a făcut ca valoarea acţiunilor să scadă dramatic la bursă.
După criza globală din 2008, autorităţile de reglementare financiară au introdus reguli mai stricte în cazul băncilor mari. Teoretic, acestea trebuie să aibă suficiente lichidităţi pentru a face faţă unor şocuri economice mari.
În cazul acestora au fost introduse şi teste anuale de stres, pentru ca fiabilitatea lor să fie verificată.
Editor : D.R.
