Creșterea economică, rătăcită în buzunarele românilor

rafturi supermarket

Produsul Intern Brut (PIB), indicator care arată valoarea produselor și serviciilor create în decursul unui an, a crescut în 2015 cu 3,7% faţă de anul precedent, până la 710,3 miliarde lei (circa 159 miliarde euro), potrivit primelor date preliminare ale Institutului Național de Statistică, informează News.ro.

Contrar însă a ceea ce românii s-ar putea aștepta, creșterea PIB nu aduce bunăstare generalizată. De aceasta în 2015 s-a bucurat o minoritate, anume cea ale căror venituri sau rotunjit anul trecut în urma creșterilor salariale acordate de Guvern.

Scăderile de taxe, precum micșorarea TVA, s-a reflectat prea puțin în prețurile bunurilor de consum. ”În ianuarie am văzut că transmisia scăderii TVA a fost undeva sub 40%, mult sub estimări. Asta înseamnă că retailerii au scăzut preţurile mai puţin pentru că există cerere", a declarat pentru News.ro, Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal.

Ca urmare, pentru cei ale căror venituri nu au crescut, a lipsit cealaltă posibilă sursă a bunăstării, respectiv ieftinirea produselor în urma micșorării TVA.

Spre ce model de economie ne îndreptăm

Economia pare a se îndrepta din zona producției spre cea a comerțului și serviciilor, cum în 2015 principalul motor al economiei a fost consumului. Creșterea acestuia s-a văzut în special în afacerile din comerţ, repararea autovehiculelor, transport, depozitare, hoteluri şi restaurante, sectoare în care activitatea s-a majorat cu 6,4%. Efecte minime asupra PIB le-au avut agricultura, silvicultura şi pescuitul, spune Institutul de Statistică. Construcţiile au înregistrat o creştere a activităţii cu 8,8%, în timp ce sectorul informaţiilor şi comunicaţiilor a înregistrat o creştere a activităţii cu 11,8%. Industria, care contribuie cu 23,2% la formarea PIB, a crescut anul trecut doar cu 2%.

În urma acestor evoluţii, informaţiile şi comunicaţiile au ajuns să contribuie cu 5,7% la economia românească, în timp ce agricultura a scăzut la o pondere de doar 4,2% din PIB. Consumul în creștere a adus venituri suplimentare statului. Impozitele nete pe produs, reprezentând diferența dintre impozitele brute colectate de stat și subvențiile acordate de acesta, măsură a valorii taxelor şi impozitelor încasate de autorităţi din economie, s-au majorat în 2015 cu 5,7%.

Toți acești indicatori arată ce fel de economie se prefigurează în România. Este de remarcat ponderea în scădere a industriei în Produsul Intern Brut, de la 24% la 23,2%. Identic, ponderea agriculturii în PIB a scăzut de la 4,7% din PIB la 4,2%. Creșteri au fost înregistrate în sectorul construcțiilor, de la 6,3% la 7,4% din PIB. Deasemenea, ponderea intermedierilor financiare și a asigurărilor a crescut de la 2,9% la 3,5% din PIB.

Care sunt riscurile unei creșteri bazate doar pe consum

Economiștii consultați de News.ro dezvăluie riscurile din spatele acestei situații. Nu este totuna o creștere economică izvorâtă dintr-o cerere de mijloace de producție, spre exemplu, ce poate fi satisfăcută de industria și sectorul local al serviciilor și alta apărută din cererea populației pentru bunuri de import. De regulă, acestea dezechilibrează balanța de plăți. În plus, cererea mare de bunuri de consum cauzează presiuni inflaționiste, spun economiștii.

"Este de remarcat o accelerare puternică a consumului privat, cu o creştere de peste 6% în 2015 şi de peste 7% în ultimul trimestru, în condiţiile în care am avut stimuli precum scăderea TVA şi creşterea salariilor în sectorul bugetar. Avem şi o creştere puternică a încrederii consumatorilor", a declarat, pentru News.ro, Ionuţ Dumitru.

Avansul rapid al consumului generează dezechilibre tot mai mari, în condiţiile în care producţia internă nu ţine pasul cu cererea, iar consumul suplimentar este acoperit, în mare parte, prin importuri. "Probabil vor creşte dezechilibrele. Vedem deja semne în acest sens: dezechilibrul balanţei comerciale s-a adâncit în 2015, vedem presiuni inflaţioniste, chiar dacă inflaţia este negativă. Probabil că presiunile inflaţioniste vor creşte", spune Ionuț Dumitru.

Anul trecut, exporturile de mărfuri ale României au avansat cu 4,1%, însă importurile au avansat într-un ritm mai ridicat, de 7,6%, ceea ce a majorat deficitul comercial cu 38%, până la 8,4 miliarde euro, potrivit unor date anterioare publicate de INS.

De asemenea, deficitul balanţei de plăţi a crescut anul trecut de două ori şi jumătate, până la 1,76 miliarde euro, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Stimularea consumului populaţiei are însă şi un alt efect, şi anume asupra încasărilor la buget, în condiţiile în care s-a realizat prin măsuri fiscale şi salariale.

"Există o îngrijorare legată tocmai de această stimulare a consumului. Probabil vom avea un deficit bugetar de peste 3% în 2016, iar balanţa comercială nu arată nici ea prea bine, cu o creştere importantă a importurilor. Un deficit bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetare – n.red.) de peste 3% va restricţiona libertatea de mişcare a Guvernului în cazul în care vor apărea situaţii neprevăzute”, a spus analistul economic Aurelian Dochia, pentru News.ro. Spre exemplu, un deficit deja ridicat împiedică Guvernul să găsească resursele financiare necesare construirii unei autostrăzi, precum Comarnic-Brașov.

Riscurile identificate de economiști sunt legate mai ales de o eventuală înrăutăţire a situaţiei economice pe plan internaţional, care ar prinde autorităţile din România fără posibilităţi de intervenţie prin mijloace bugetare.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate