Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat joi, la Digi24, că este „impropriu” să se vorbească despre un dezastru economic după datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică privind inflația și scăderea economică. Economistul a afirmat că România plătește „prețul ajustării fiscal-bugetare” și că alternativa pentru reducerea deficitului ar fi fost tăierea veniturilor populației, „așa cum s-a întâmplat într-un episod precedent de corecție fiscal-bugetară”.
Daniel Dăianu, întrebat despre situația economică reală a României în prezent, în contextul anunțurilor INS privind inflația de 10,7% și scăderea economică pe primul trimestru, și acuzațiile unor politicieni la adresa Guvernului Bolojan, a răspuns că este „impropriu să vorbim despre dezastru economic”.
„Cei care fac această caracterizare economiei românești nu înțeleg că de fapt avem de-a face cu prețul ajustării fiscal-bugetare. Deci nu poți să menții nivelul de trai al cetățenilor români când ai de corectat un deficit care a fost în 2024 mai mare de 9% din PIB și haideți să ne amintim că în acel an, deși deficitul era foarte mare, a fost foarte mare, am avut o creștere sub 1% din PIB, deci, este prețul pe care trebuie să-l plătim. Nu dorim să-l plătim, dar trebuie să-l plătim pentru a diminua deficitul bugetar. Nu poți să ai o menținere a veniturilor oamenilor în termen real, cu o corecție a deficitului bugetar. S-ar realiza să spunem o diminuare a de venitului bugetar dacă România, nu știu cum, ar fi primitoarea unor venituri la buget, venituri suplimentare, ceea ce ar fi un miracol”, a spus economistul.
El a subliniat că înțelege „lupta politică”, dar acesta este „prețul pe care îl plătim pentru ajustarea unui deficit bugetar foarte mare” și a făcut referire la declarația președintelui UDMR Kelemen Hunor: „Nu, inflația nu este cauzată în principal de războiul din Orientul Mijlociu. Inflația este cauzată și de creștere de taxe și impozite, de liberalizare a tarifului la electricitate”.
„Ar ar fi existat o alternativă. Să fie tăiate veniturile oamenilor, așa cum s-a întâmplat într-un episod precedent de corecție fiscal-bugetară, când au fost tăiate venituri nominale ale oameni în mod drastic și într-adevăr s-a realizat o o corecție importantă. Atunci s-a ajuns la un deficit bugetar mic, în jur de 1%, și deficitul de cont curent a fost foarte mic. În 2013-2014 corecția a fost masivă, masivă, dar s-a realizat printr-un procedeu rar întâlnit în lume. Și eu nu știu dacă mai era posibil din punct de vedere politic să se recurgă la un asemenea procedeu”, a subliniat Daniel Dăianu.
El a mai precizat referitor la corecția fiscal-bugetară de anul trecut că „în principal își are originea în creșteri de taxe și impozite”: „Nu poți să ai o corecție atât de mare și să fie menținute veniturile cetățenilor. Nu-mi face plăcere să spun ceea ce vă relatez dumneavoastră, dar este cinstit să spui așa ceva. Dacă nu ar fi crescut taxe și impozite și n-ar fi fost liberalizat tariful la electricitate, am fi putut termina anul trecut cu o inflație în jur de 5%, bănuiesc, însă ar fi trebuit să tăiem cheltuieli bugetare. Cum tăiam cheltuieli bugetare care să ne conducă în 2025 și 2026 la o diminuare a deficitului bugetar de la peste 9% de PIB la 6,2% din PIB? Unde s-ar fi putut tăia aceste cheltuieli? Dacă cineva vine cu cifre, dar cu cifre realiste, cu cifre cu care se poate opera în mod rațional, eu o să spun mea culpa”.
Editor : M.I.