Datoria administrației publice a României a crescut în noiembrie 2025 până la 1.121 miliarde de lei, de la 1.116 miliarde de lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, consultate de Digi24.ro. Ca pondere în economie, datoria guvernamentală a ajuns la 60,2% din PIB, în creștere față de 60% în octombrie. „Marea problemă o reprezintă plata datoriei”, avertizează analistul economic Adrian Negrescu, în condițiile în care economia încetinește, iar costurile de finanțare rămân ridicate.
Depășirea nivelului de 60% din PIB reprezintă o premieră pentru România, acesta fiind pragul de alertă prevăzut în tratatele europene și în criteriile asumate prin aderarea la Uniunea Europeană.
Datele oficiale arată că evoluția datoriei a fost influențată de modificarea structurii acesteia. Datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde de lei, de la 1.053 miliarde de lei în octombrie 2025, în timp ce datoria pe termen scurt a crescut semnificativ, la 77,788 miliarde de lei, față de 62,783 miliarde de lei în luna anterioară.
Cea mai mare parte a datoriei publice este reprezentată de titluri de stat, care însumează 905,094 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile directe se ridică la 192,601 miliarde de lei.
Din punct de vedere valutar, datoria în lei era de 516,36 miliarde de lei, cea în euro de 490,4 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani de 112,77 miliarde de lei echivalent.
Datoria administrației centrale continuă să crească
Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria administrației publice centrale a urcat la 1.097 miliarde de lei în noiembrie, de la 1.091 miliarde de lei în octombrie, cea mai mare parte fiind contractată pe termen mediu și lung. Datoria administrațiilor locale a scăzut ușor, la 24,293 miliarde de lei.
În același timp, datoria internă a administrației publice a ajuns la 551,6 miliarde de lei, respectiv 29,6% din PIB, în creștere față de luna precedentă.
Datoria externă s-a situat la 569,84 miliarde de lei, reprezentând 30,6% din PIB, nivel similar cu cel din octombrie.
Adrian Negrescu: „Marea problemă este plata datoriei”
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că presiunea reală nu vine doar din creșterea datoriei, ci mai ales din costurile de plată ale acesteia, în condițiile încetinirii economiei.
„Marea problemă o reprezintă plata datoriei, în condițiile în care economia încetinește, iar numai în 2026 aveam de plătit 30 de miliarde de euro în contul acestei datorii, care crește de la o lună la alta cu echivalentul unui miliard de euro pe săptămână”, a declarat acesta pentru Digi24.ro.
Potrivit analistului, România continuă să se împrumute în principal pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului: „Ne împrumutăm foarte mult, din păcate nu pentru investiții, ci pentru pensii, salarii și celelalte cheltuieli sociale, în condițiile în care dobânzile la care se împrumută România sunt în continuare foarte mari”.
În opinia sa, soluția ar fi reducerea cheltuielilor statului și restructurarea aparatului public, astfel încât nevoia de finanțare să scadă.
În prezent, Ministerul Finanțelor încearcă să gestioneze presiunea prin rostogolirea creditelor și extinderea maturității împrumuturilor, pentru a obține dobânzi mai mici, însă aceasta este „o soluție de compromis”, care reduce doar temporar povara datoriei.
Analistul avertizează că, în lipsa unor reforme și a orientării împrumuturilor către investiții care să genereze creștere economică, datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani, ceea ce ar ridica semne de întrebare privind capacitatea de plată a statului.
„Toată această datorie se plătește din taxe și impozite. Cu cât datoria crește, cu atât taxele și impozitele vor rămâne ridicate în anii următori. Marea problemă e că nu ne împrumutăm doar noi, ci îi împrumutăm și pe copiii și pe nepoții noștri. (...) România se împrumută în prezent într-un ritm mai accelerat decât alte state europene, însă problema este că banii nu merg în principal către investiții majore, precum infrastructură, spitale sau educație, ci către acoperirea cheltuielilor curente ale statului”, a concluzionat analistul economic Adrian Negrescu pentru Digi24.ro.
