România a încheiat primele trei luni din 2026 cu un deficit bugetar de 21,09 miliarde de lei, echivalent cu 1,03% din PIB, mai mic decât cel de 43,66 miliarde de lei, respectiv 2,28% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă din 2025. Evoluția vine pe fondul creșterii veniturilor bugetare și al scăderii cheltuielilor ca pondere în economie.
Datele execuției bugetare arată o ajustare rapidă a dezechilibrului fiscal, într-un context în care statul a reușit să colecteze mai mult din taxe și impozite, în timp ce a limitat ritmul cheltuielilor. În paralel, investițiile publice au fost menținute la un nivel ridicat, susținute în mare parte din fonduri europene.
Veniturile cresc puternic, impulsionate de TVA și impozite
Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 158,76 miliarde de lei în primul trimestru, în creștere cu 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au urcat cu 0,39 puncte procentuale.
Un aport important a venit din TVA, unde încasările nete au totalizat 33,63 miliarde de lei, în creștere cu 17,7%. Evoluția este legată atât de majorarea încasărilor brute, cât și de modificările de cote aplicate recent. În același timp, rambursările de TVA au crescut semnificativ, depășind 10,7 miliarde de lei.
Și impozitul pe salarii și venit a consemnat un avans solid, de 19%, până la 17,97 miliarde de lei. Creșterea a fost susținută în special de încasările din impozitul pe dividende, dar și de extinderea bazei de impozitare, inclusiv după eliminarea unor facilități fiscale în sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au însumat 53,28 miliarde de lei, în creștere cu 7%, iar veniturile din accize au ajuns la 10,95 miliarde de lei, cu 9,2% mai mari față de anul trecut, impulsionate în principal de produsele energetice.
Un salt semnificativ s-a înregistrat și la fondurile europene: sumele rambursate de Uniunea Europeană au crescut cu 43,5%, până la 13,2 miliarde de lei.
Cheltuielile scad, dar dobânzile continuă să crească
Statul a cheltuit 179,85 miliarde de lei în primele trei luni din 2026, cu 2,8% mai puțin decât în perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 9,7% la 8,8%.
Cheltuielile de personal au fost de 40,85 miliarde de lei, în scădere cu 1,28 miliarde de lei, pe fondul limitării sporurilor și al măsurilor de control al salariilor în sectorul public.
În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5,8%, până la 23,56 miliarde de lei, influențate inclusiv de plăți din sistemul de sănătate, unele aferente restanțelor din anul anterior.
Dobânzile plătite de stat au continuat să urce, ajungând la 13,37 miliarde de lei, cu 0,88 miliarde de lei mai mult decât în primul trimestru din 2025, însă ponderea acestora în PIB a rămas stabilă, la 0,7%.
Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,54 miliarde de lei, în ușoară scădere față de anul trecut, pe fondul măsurilor fiscal-bugetare adoptate și al unui nivel mai redus al compensațiilor pentru energie în această perioadă.
Investițiile rămân ridicate, susținute în principal din fonduri UE
Investițiile publice au însumat 21,67 miliarde de lei, o mare parte din bani fiind direcționată către proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin PNRR. Aproape 75% din totalul investițiilor provin din aceste surse, iar nivelul lor este mai mare decât în aceeași perioadă din 2025.
În paralel, cheltuielile pentru proiectele cu finanțare europeană au ajuns la 15,84 miliarde de lei, confirmând rolul central al fondurilor UE în susținerea investițiilor publice.
Editor : A.D.
