Propusele reglementări ale UE, menite să tempereze creşterea preţurilor la gazele naturale, ar putea efectiv periclita stabilitatea financiară şi trebuie regândite, se arată într-un aviz oficial al Băncii Centrale Europene, transmite Reuters.
Mecanismul controversat propus luna trecută prevede plafonarea, pentru un an, a preţurilor la gaze atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.
BCE, gardianul stabilităţii financiare a blocului comunitar, a admis că obiectivul este de a modera preţul ridicat şi volatilitatea extremă, dar a avertizat că reglementările ar putea avea efectul contrar.
„BCE consideră că actualul proiect privind mecanismul propus de corecţie a pieţei ar putea, în unele condiţii, să pericliteze stabilitatea financiară în zona euro”, se arată în avizul semnat de preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.
„Actualele prevederi ale mecanismului ar putea spori volatilitatea şi apelurile în marjă, ar putea pune în dificultate capacitatea contrapărţilor centrale de a gestiona riscurile financiare”, susţine Lagarde.
De asemenea, BCE a cerut Comisiei Europene să-şi reducă rolul în procesul de activare şi finalizare a mecanismului de stabilire a preţurilor deoarece actuala propunere ar putea aduce atingere independenţei sale, în timp ce alte agenţii ar fi mai potrivite pentru acest rol. În schimb, Executivul comunitar ar trebui să solicite consilierea BCE, se arată în aviz.
Liderii UE au cerut la finele lunii octombrie Comisiei să pregătească un mecanism „temporar” pentru a plafona preţul gazelor, însă cu condiţia expresă ca acest mecanism să nu perturbe aprovizionarea continentului şi nici să nu stimuleze consumul de hidrocarburi, două condiţii cerute de Germania, care este reticentă la orice intervenţie pe piaţă.
Majoritatea statelor membre UE cere un plafon concret impus preţului gazelor naturale. De cealaltă parte a mesei se află un grup mic de sate membre UE, dar este vorba de ţări puternice conduse de Germania, prima economie europeană.
Împreună cu Ţările de Jos, Suedia şi Finlanda, acest grup susţine că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.
