BNR a crescut dobânda-cheie cu mai puțin decât se așteptau economiștii. Suciu: Avem un tablou de incertitudine cu foarte multe culori
Decizia Băncii Naționale de a crește dobânda de referință cu doar 0,25% la două puncte procentuale a luat prin surprindere economiștii bancari. La unison spun că modificarea a fost sub aşteptări și că această situaţie nu poate fi sustenabilă. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat la Digi24 de ce preferă banca centrală să majoreze dobânda-cheie cu pași mici.
Dan Suciu a declarat că motivația acestei decizii este legată de condițiile specifice în care evoluează economia României.
"BNR a avut o strategie în care dobânzile au fost mai calculate. În semestrul 4, evoluția economiei a fost mult sub așteptări, am avut o decelerare a acestei creșteri, o presiune care să vină de la consumatorul de rând e mult mai redusă în ce privește prețul. Apoi, suntem in episodul 5 al pandemiei care se anunță grav.
Luăm în calcul aceste două elemente de incertitudine.
Dacă adăugăm alte elemente de incertitudine din perspectiva cererii, situația prețurilor la energie - care nu știm cum va evolua -, evoluția structurii bugetare și a veniturilor care se obțin prin fonduri europene, avem un tablou de incertitudine cu foarte multe culori, așa că o decizie de majorare cu 0,25% a fost considerată oportună acum.
Am avut un element tehnic în decizie, în sensul că băncile se împrumută de la BNR cu dobândă de 3%, am strâns lichiditatea la nivelul sistemului bancar, fără să afectăm situația creditării", a spus Dan Suciu.
Îngrijorarea principală e inflația, a subliniat el, pentru că "odată scăpată de sub control ne afectează pe toți".
"Avem două amendamente - principala componentă a inflației e prețul la energie asupra căruia influența dobânzii de politică monetară e aproape inexistentă.
Probabil va fi creștere a inflației mai mare decât cea anticipată pe același model, care înseamnă un nivel ridicat până în aprilie, cu vârf în aprilie, că în a două parte a anului să avem o scădere a inflației.
În ceea ce privește liberalizarea prețurilor, sunt multe semne de întrebare legate de reușita procesului, în multe țări se discută așezarea prețurilor la energie și că piața nu a funcționat în termenii așteptați care să ducă la concurență în favoarea consumatorului.
E clar că liberalizarea nu a adus ce ne așteptăm cu toții.
Creșterea dobânzii de politică monetară înseamnă scumpirea banilor, dar la creditare, am avut anul trecut aproape un record, a mers foarte bine, așa că vom coborî de la un nivel foarte ridicat.
Apoi, creditele noi pentru populație sunt circumscrise altui indicator decât ROBOR, așa că nu vedem acum o problemă în privința ritmului creditării", a afirmat purtătorul de cuvânt al BNR.
În privința cursului valutar, Suciu a afirmat că a fost stabil, aproape fix, nu a evoluat foarte mult.
"E un prag psihologic, de 5 lei pentru un euro, dar cu o variație de 5 bani, care e nesemnificativă în termeni economici. Ne preocupă orice modificare a cursului, nu știm dacă anul acesta vom trece de acest prag psihologic", a declarat purtătorul de cuvânt al BNR.
