Cât de gravă e situația la buget. Economist BNR: E ca într-o familie cu salariul de 4.000 de lei și cheltuieli de 6.000. Nesustenabil
Tot mai mulți economiști vorbesc despre perspectiva unui șoc provocat de cel puțin trei crize suprapuse. Dobânzile sunt în creștere accelerată și economiile încetinesc. Ministrul Finanțelor susține că nu se poate pune problema unei crize, în timp ce statul se împrumută la dobânzi record. De la 1 iulie, ratele creditelor se vor actualiza. Cei 490.000 de români care au credite calculate în funcție de ROBOR vor plăti mai mult cu 350 de lei față de ultima actualizare din aprilie. Indicele ROBOR a depășit deja pragul de 6%, iar specialiștii spun că până la finalul lunii ar putea ajunge la 6,5%. Banii nu sunt doar mai rari, ci și mai scumpi, a explicat la Digi24 economistul Cristian Popa membru în consiliul de administrație al BNR.
"Costul de finanțare a României a crescut, e un semnal despre manieră în care piețele se uită la situația fiscală din țara noastră. Banii nu sunt doar mai rari, ci și mai scumpi, e un mix de factori. Datoria publică s-a acumulat.
Deficitul generează datoria publică, iar deficitul este mare. La 4 lei încasați, statul mai cheltuie un leu pe deficit și îi mai trebuie un leu pentru a plăti și împrumuturile din spate. Că o paralelă, într-o familie în care salariul e de 4.000 de lei, cheltuielile ar fi 5.000 și ar mai avea nevoie de 1.000 pentru rate. Adică la 4.000 de lei i-ar trebui 6.000, ceea ce e nesustenabil.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a transmis mesajul că bugetul țării nu e într-o situație ușoară, că avem o problemă fiscală majoră. Suntem la 7%. Problema e în sectorul bugetar, acolo trebuie apăsat pe buton, trebuie lucrat la situația deficitului public.
Problemele sunt structurale. 80- 90% din ce încasează statul se duce pe salarii și pensii, deficitul e nesustenabil. Dacă statul ar fi o gospodărie nu ar putea trăi la infinit pe datorie", a declarat Popa.
În calitate de economist, nu de membru al CĂ al BNR, el a spus că ar fi nevoie de o eficientizare a cheltuielilor, mai ales a cheltuirii banului public: "Să fie disciplină și orientare către rezultate".
"Țările din regiune ori au surplus bugetar, ori au deficit bugetar, dar mai mic, nu au deficite de 7% din PIB că noi, nu ne poziționăm bine în context regional. Și asta contează dacă piețele decid să finanțeze sau nu o tară, percep un risc, percep că sunt probleme structurale.", a epxlicat Cristian Popa.
Suntem aproape de vârful creșterilor de prețuri, a adăugat el. Popa a adăugat că specialiștii din BNR se așteaptă ca inflația să sară de 14% în iunie, și să coboare apoi ușor. Va rămâne, însă, tot de două cifre până în vara anului viitor.
În condițiile în care la finalul lunii martie expiră măsurile de sprijin pentru populație cu privire la facturile la gaze și energie, experții din banca centrală se așteaptă la un nou salt al prețurilor în acea perioadă. Aceștia estimează că în iunie 2023 inflația va fi 12,4%, urmând să scadă din a doua parte a anului. O eventuală rupere bruscă a Europei de gazele rusești ar da, însă, peste cap toate calculele.
"Anul acesta vârful, anul următor avem o cocoașă să-i spunem, care și aceasta ar putea să dispară în condițiile în care măsurile de plafonare a preturilor la energie sunt prelungite. Operăm într-un context foarte incert. Desigur că oprirea gazelor rusești către Europa ar da calculele peste cap. Nu este scenariul nostru de bază. Ținem cont de context, dar nu este scenariul nostru de bază. Ar fi un scenariu urât", a adăugat Cristian Popa.
