Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an. Este vorba despre o scădere cu 1,4 puncte procentuale, de la 4,3% cât previziona anterior la 2,9%.
În varianta de primăvară a Prognozei pe termen mediu, CNSP arată că suprapunerea şocurilor (contextul geopolitic, majorările succesive ale preţurilor la energie şi alterarea lanţurilor globale de aprovizionare) accentuează riscurile şi incertitudinile asupra economiei, afectând totodată aşteptările pe termen scurt şi comportamentul mediului de afaceri.
Estimările publicate de CNSP sunt în linie cu previziunile instituţiilor financiare internaţionale care au revizuit în scădere semnificativă ţintele de creştere ale economiei româneşti în acest an.
Astfel, FMI estima, recent un avans de 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat o creştere chiar mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%.
Efectele crizei energetice şi ale perturbărilor în lanţurile de aprovizionare, amplificate de război
Comisia de Prognoză explică, în documentul citat, că în elaborarea actualei variante a Prognozei de primăvară pentru perioada 2022-2025 a reevaluat evoluţiile indicatorilor macroeconomici, în contextul conflictului declanşat de invazia Rusiei în şi al sancţiunilor internaţionale impuse.
"Efectele crizei energetice şi ale perturbărilor în lanţurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate în actualul scenariu, luându-se suplimentar în calcul şi recentele majorări ale cotaţiilor internaţionale pentru produsele energetice, cât şi ale celor agroalimentare, precum şi necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice de provenienţă rusească. Încetinirea activităţii economice la nivel european şi mondial, conform estimărilor instituţiilor internaţionale, induc totodată o decelerare a dinamicii economiei naţionale. Pentru principalele ţări partenere din zona euro, noile prognoze au ajustat în jos dinamica creşterii economice cu peste 1,5 puncte procentuale", menţionează CNSP, scrie Agerpres.
Potrivit instituţiei, conflictul Rusia-Ucraina a determinat o înrăutăţire a indicatorilor comerciali în contextul dependenţei ridicate de gazul rusesc.
Pe de altă parte, apariţia unui nou val pandemic în China va accentua blocajele în lanţurile de aprovizionare, afectând în principal industria auto.
Speranțe pentru HORECA și transporturi
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză menţionează şi un factor pozitiv, respectiv atenuarea şocului pandemic, care a condus la renunţarea restricţiilor începând cu luna martie şi la o creştere a mobilităţii populaţiei.
"În acest context, este de aşteptat continuarea recuperării de activitate în sectoarele cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA sau sectorul de transporturi. Se menţine însă riscul apariţiei în sezonul rece al unui nou val pandemic sau al unor mutaţii ale virusului. Analizele efectuate asupra contextului macroeconomic actual relevă un impact aşteptat a se manifesta atât asupra puterii de cumpărare la nivelul populaţiei, cât şi asupra procesului investiţional şi al activităţii agenţilor economici", subliniază sursa.
Stabilitate pentru puterea de cumpărare
Estimările CNSP pentru anul curent sunt susţinute de evoluţiile peste medie ale activităţilor din construcţii şi servicii, stimulate de măsurile de implementare a PNRR, cât şi de măsurile guvernamentale privind majorarea investiţiilor, dar şi de unele servicii, precum activităţile informatice, neafectate de conflictul Rusia-Ucraina sau de criza energetică.
Nivelul estimat al creşterii preţurilor este uşor superior prognozelor anterioare, respectiv 9,7% faţă de 9,5% pentru sfârşitul anului, şi 10,1% faţă de 9,9% ca medie anuală.
"În estimările realizate, efectele favorabile în evoluţia preţurilor din sectorul energetic determinate de implementarea şi prelungirea pentru 1 an a schemelor de compensare şi plafonare au fost contrabalansate de o creştere mai accentuată a preţurilor pentru combustibili şi produse alimentare.
Măsurile guvernamentale de sprijin pentru populaţia vulnerabilă luate recent, cât şi măsurile privind majorarea salariului minim în agricultură şi industria alimentară, vor determina menţinerea dinamicii puterii de cumpărare la valori pozitive (circa +0,7%), în condiţiile unei inflaţii medii anuale ridicate (+10,1%)", precizează sursa citată.
Salariul mediu brut ar putea crește cu 9,7%
Pentru anul 2022, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 9,7%, până la un nivel de 6.120 lei.
"Previziunile în ceea ce priveşte câştigurile salariale sunt în concordanţă cu indicatorii privind evoluţia activităţii economice şi a numărului de salariaţi, luând în considerare climatul economic volatil, precum şi incertitudinile generate de contextul geo-politic actual", se arată în document.
Numărul de salariaţi va consemna un avans de 1,6% în condiţiile în care, pe fondul încetinirii dinamicii creşterii economice comparativ cu anul anterior, celelalte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.
Rata şomajului BIM va continua să scadă în anul curent, ajungând la 5,4%.
Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%.
