Nota de plată pentru criza energetică din Europa se apropie de 800 miliarde de euro, au anunţat luni cercetătorii, cerând ţărilor să fie mai orientate în cheltuielile lor pentru soluţionarea crizei energetice, transmite Reuters.
Conform analiştilor de la think-tank-ul Bruegel, din septembrie 2021, ţările UE au prevăzut sau alocat 681 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în timp ce Marea Britanie şi Norvegia au alocat 103 miliarde de euro şi, respectiv, 8,1 miliarde de euro.
Totalul de 792 miliarde de euro din prezent vine după estimarea Bruegel din noiembrie 2022, de 706 miliarde de euro, în timpul iernii ţările continuând să se confrunte cu efectele tăierii livrărilor de gaze ruseşti.
Pe primul loc în topul cheltuielilor se află Germania, cu aproape 270 miliarde de euro, sumă care o depăşeşte pe cea alocată de orice altă ţară. Urmează Marea Britanie, Italia şi Franţa, deşi fiecare a cheltuit mai puţin de 150 miliarde de euro. Majoritatea statelor membre UE au cheltuit o fracţiune din această sumă.
La nivel per capita, cele mai mari cheltuieli au fost făcute de Luxemburg, Danemarca şi Germania.
Sumele alocate de ţări pentru atenuarea efectelor crizei energetice sunt acum la acelaşi nivel cu fondul UE de redresare post-pandemie, de 750 miliarde de euro, şi vin într-un moment în care sunt dezbătute propuneri de relaxare a reglementărilor privind ajutoarele de stat pentru proiectele de tehnologie verde. Pe acest segment, Europa încearcă să concureze cu subvenţiile acordate în Statele Unite şi China.
Conform analiştilor Bruegel, guvernele trebuie să se concentreze cel mai mult pe măsuri de sprijin ce vizează scăderea preţurilor pentru consumatori în domeniul energiei, cum ar fi reducerea TVA la benzină sau plafonări la preţurile de vânzare cu amănuntul. De asemenea, dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele ar putea epuiza spaţiul fiscal pentru a menţine astfel de finanţări semnificative.
„În loc de măsuri de blocare a preţurilor, care sunt de fapt subvenţii pentru combustibilii fosili, guvernele trebuie să adopte politici orientate spre sprijin în funcţie de venit şi spre sectoarele strategice ale economiei”, a explicat Giovanni Sgaravatti, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.
