Pentru statele vecine Ucrainei, impactul financiar al războiului care a început în urmă cu 14 luni începe să se acumuleze, în condițiile în care guvernele acordă subvenţii pentru energie, cheltuielile militare cresc, iar refugiaţii ucraineni sunt găzduiţi, trimişi la şcoală şi hrăniţi, relatează Bloomberg, citată de Agerpres.
Pentru a plăti toate aceste facturi, guvernele est europene accesează pieţele financiare internaţionale într-un ritm fără precedent.
Potrivit Bloomberg, guvernele est europene au împrumutat deja 32 de miliarde de dolari în acest an, de trei ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În plus, pentru prima dată în ultimii zece ani, trei state est-europene - Polonia (nouă miliarde de dolari), România (şase miliarde de dolari) şi Ungaria (cinci miliarde de dolari) - se numără printre primii cinci debitori emergenţi pe pieţele externe.
Însă momentul în care se împrumută nu este unul grozav. A devenit mult mai prohibitiv să te împrumuţi pe pieţele de obligaţiuni, chiar şi pentru guvernele care au un rating ridicat precum cele din Europa de Est, după ce băncile centrale din întreaga lume au majorat rapid dobânzile în ultimul an. De exemplu, Polonia se împrumută la dobânzi anuale de 5,5% pentru noile sale obligaţiuni pe 30 de ani. Comparativ, în 2021, pentru acelaşi tip de obligaţiuni, Polonia s-a împrumutat la o dobândă mai mică de 4% pe an.
Creşterea notei de plată cu dobânzile nu va face decât să agraveze deficitele bugetare şi aşa mari ale ţărilor din regiune şi va pune şi mai multă presiune asupra miniştrilor de Finanţe. În plus, dacă invazia rusească din Ucraina se va prelungi sau intensifica, şi va fi nevoie de şi mai multă finanţare prin emiterea de datorii în regiune, investitorii ar putea să nu mai fie dispuşi să cumpere noile obligaţiuni care vor inunda piaţa.
Există deja indicii că investitorii devin deja puţin reticenţi. Obligaţiunile în dolari ale Poloniei se tranzacţionează acum la randamente similare cu cele ale ţărilor considerate riscante, ca Filipine, Indonezia şi Uruguay.
Potrivit estimărilor Bloomberg, deficitul bugetar al Europei de Est se va umfla până la 4,3% din PIB-ul regiunii în acest an, de la 1,3% din PIB în 2021.
„Războiul loveşte deficitele fiscale din ambele părţi. Reduce creşterea economică, ceea ce diminuează veniturile colectate de guvern iar, pe partea de cheltuieli, a devenit necesar pentru guverne să îi ajute pe cei care au fost afectaţi de creşterea costului vieţii”, spune Daniel Wood, manager de portofoliu William Blair International.
Reorientarea spre pieţele financiare externe vine într-un moment în care inflaţia devastează economiile din Europa de Est. Această evoluţie a fost, la rândul său, alimentată de război, care a dus la întreruperea livrărilor de energie rusească în regiune. Rata anuală a inflaţiei a urcat până la aproximativ 20% în unele ţări, un nivel fără precedent în ultimele decenii, ceea ce a dus la creşterea dobânzilor pe piaţa locală la un nivel mult superior celui înregistrat în SUA şi Europa Occidentală. De exemplu, în Polonia, cea mai mare economie din regiune, obligaţiunile pe 10 ani au acum un randament de 6% pe piaţa locală, de patru ori mai mult decât în urmă cu doi ani.
Însă, vânzarea de obligaţiuni pe pieţele externe vine cu un risc care nu există pe piaţa locală. Dacă monedele statelor din regiune se vor prăbuşi în raport cu dolarul, aşa cum am mai făcut de-a lungul anilor, asta va creşte costurile cu rambursarea datoriilor pentru guvernele din regiune.
Analiştii de la ING prognozează că Ungaria este într-o poziţie „confortabilă” care îi permite să nu mai aibă nevoie să mai acceseze pieţele externe în 2023. În schimb, este posibil ca România să mai aibă nevoie să mai iasă odată pe pieţele externe în acest an.
