Italia nu va mai utiliza preţul european de referinţă la gaze în calculul facturilor

Data publicării:
sigle eni si gazprom deasupra unui robinet de gaze
Compania italiană Eni a anunțat la 21 iulie 2022 că Gazprom și-a majorat livrările de gaz către Italia Foto: Profimedia Images

Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii şi există semnale că statele membre nu răspund în mod unitar la această criză, transmite Bloomberg.

Preţurile şi expunerea pe livrările de gaze din Rusia diferă de la o ţară la alta însă acest decalaj ar putea să se adâncească după ce autorităţile italiene au anunţat luni o serie de modificări cu privire la modul de calcul al facturilor consumatorilor. Începând din octombrie, facturile nu vor mai fi calculate pe baza preţului european de referinţă la gaze, care este stabilit la hub-ul Title Transfer Facility din Ţările de Jos, ci vor fi legate în schimb de preţul prevăzut în contractele de gaze din Italia, a anunţat luni Autoritatea de reglementare în energie din Italia (ARERA).

Această decizie surprinzătoare ar putea da naştere la aşteptări, sau cel puţin la speranţe, că preţul pentru cele două contracte de gaze ar putea fi decuplat, susţin analiştii de la Citigroup Inc. 

Umplerea rapidă a depozitelor de gaze din Italia pe parcursul luni iulie, cât şi posibilitatea unor noi injecţii în depozite pe parcursul lunii august, ar putea crea o situaţie, temporară, de supra-aprovizionare cu gaze în Italia. 

Citește și:  Alternativa olandeză la arma preferată de Putin: „Câteva luni e liniște, dar apoi vine un nou cutremur și toată nebunia începe din nou”

O astfel de situaţie ar duce la îmbunătăţirea semnificativă a perspectivelor cu privire la situaţia de la iarnă din Italia şi astfel ar crea volatilitate în cazul preţurilor la gaze în Italia, susţin analiştii.

Solidaritatea Europei a fost pusă sub semnul întrebării în acest an pe măsură ce Rusia a redus livrările de gaze spre continent ca reacţie la sancţiunile internaţionale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei. 

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa, care sunt stabilite la hub-ul TTF din Amsterdam, s-au dublat în 2022, o dovadă a riscurilor cu care continentul s-ar putea confrunta la iarnă.

Citește și: Ursula von der Leyen avertizează: „Trebuie să ne pregătim cu toții pentru situaţia cea mai rea” în criza energiei

Unele state membre UE, precum Italia, au mai multe surse alternative de aprovizionare decât Rusia, inclusiv gaze naturale lichefiate (GNL) şi livrări din Algeria. 

Alte state, în special cele din Europa de Est, sunt mai dependente de livrările de gaze prin conducte din Rusia, având în vedere că lipsesc interconectorii către terminalele de import de gaze lichefiate din vestul Europei.

Ungaria a anunţat deja că va interzice exporturile de energie, în majoritatea cazurilor, în cadrul stării de urgenţă energetică şi în acelaşi timp intenţionează să îşi asigure volume suplimentare de gaze din Rusia. 

Majoritatea ţărilor ar putea să îşi închidă graniţele pentru exporturile de gaze dacă situaţia aprovizionării lor se va deteriora, notează Agerpres.

Citește și: Comisia Europeană cere țărilor UE să stocheze mai multe gaze și să le împartă cu cele care au dependență mai mare de gazul rusesc

Marțea trecută, pe 26 iulie, statele UE au aprobat planul propus de Comisia Europeană pentru reducerea consumului de gaze naturale în UE.

Planul, care este voluntar, cuprinde reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze între luna august și martie anul viitor.

Prevederi ale acordului:

  • Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri la alegerea fiecăruia.
  • Întrucât toate țările UE vor depune toate eforturile pentru a îndeplini reducerile, Consiliul UE a specificat câteva scutiri și posibilități de a solicita o derogare de la obiectivul de reducere obligatoriu, pentru a reflecta situațiile particulare ale statelor membre și pentru a se asigura că reducerile de gaze sunt eficiente în creșterea securității aprovizionării în UE.
  • Consiliul a convenit că statele membre care nu sunt interconectate la rețelele de gaze ale altor state membre sunt scutite de reduceri obligatorii de gaz, deoarece nu ar putea elibera volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre. 
  • Statele membre ale căror rețele de electricitate nu sunt sincronizate cu sistemul electric european și depind în mare măsură de gaze pentru producerea de energie electrică sunt, de asemenea, exceptate, pentru a evita riscul unei crize de alimentare cu energie electrică.
  • Statele membre pot solicita o derogare pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile lor de export de interconexiuni sau infrastructura lor internă Gaz Natural Lichefiat (GNL) sunt utilizate pentru a redirecționa la maximum gazul către alte state membre.
  • Statele membre pot solicita, de asemenea, o derogare în cazul în care și-au depășit obiectivele de umplere a stocării gazelor naturale, dacă acestea depind în mare măsură de gaz ca materie primă pentru industriile critice sau dacă consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an, comparativ cu media ultimilor cinci ani.
  • Statele membre au convenit să sporească rolul Consiliului în declanșarea unei „alerte la nivelul Uniunii”.
  • Alertarea ar fi activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, hotărând la propunerea Comisiei.
  • Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte la nivelul Uniunii” în cazul unui risc substanțial de lipsă gravă de gaze sau a unei cereri excepțional de mare de gaze sau dacă cinci sau mai multe state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei să face acest lucru.
  • Atunci când au ales măsuri de reducere a cererii, statele membre au convenit că ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienții protejați, cum ar fi gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și apărarea.
  • Măsurile posibile includ reducerea gazului consumat în sectorul electric, măsuri de încurajare a schimbului de combustibil în industrie, campanii naționale de conștientizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitația între companii.
  • Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta în mod regulat Comisiei cu privire la progresul planurilor lor.
  • Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată de timp.
  • Regulamentul se va aplica timp de un an, iar Comisia va efectua o revizuire pentru a lua în considerare extinderea sa în lumina situației generale a furnizării de gaze în UE, până în mai 2023.
  • Textul convenit astăzi va fi adoptat oficial printr-o procedură scrisă. Procedura scrisă va fi lansată și încheiată în zilele următoare, în urma revizuirilor tehnice ale textului.

Citește și: Preţurile la energie continuă să crească în Europa pe măsură ce Rusia reduce livrările de gaze

Partenerii noștri