Exclusiv Dragoș Pîslaru, despre amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților: 231 de milioane de euro din PNRR sunt considerați pierduți
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat la Digi24 că România pierde 231 de milioane de euro din PNRR, după ce Comisia Europeană a considerat că nu a fost îndeplinit jalonul 215, referitor la pensiile magistraţilor.
Dragoș Pîslaru a confirmat că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit.
„Vă aduc aminte faptul că am spus fără echivoc în spațiul public ceea ce a reamintit și prim-ministrul Ilie Bolojan ieri, că exista practic un acord cu Comisia Europeană cu privire la faptul că proiectul de lege pe care l-am propus rezolva acest jalon, că afirmațiile din spațiu public, împinse de CSM sau, în fine, de o parte a magistraților, că nu era nevoie de această reformă, erau false, și iată că acum suntem pe cale să avem consecințele a acestor lucruri care s-au întâmplat la CCR și de către conducerea acest CSM și Înalta Curte”, a declarat ministrul.
Pîslaru a explicat consecințele faptului că nu a fost adoptată legea care reglementează pensiile speciale, și anume că „231 de milioane de euro sunt considerați pierduți”.
„În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro.
Banii pierduți vor fi acoperiți din bugetul național
Întrebat ce se va întâmpla dacă CCR va respinge sesizarea de neconstituționalitate, ministrul a spus că „România s-a dus de prea multe ori la Comisia Europeană cu ipoteze”.
„Eu am mai spus în spațiul public, această reformă o facem pentru echitate și pentru a arăta românilor că nu discutăm de special și mai puțin special. Deci, în primul rând, asta este ideea cea mai importantă. Reforma trebuie făcută pentru că asta înseamnă bună guvernare. În al doilea rând, să mă duc să întreb Comisia ce s-ar întâmpla dacă totuși, până la urmă, cândva după două luni și ceva de la termenul limită, o să aprobăm legea așa cum trebuia, acest lucru nu este profesionist. Ce este profesionist, să vedem că se aprobă și după aceea, evident, o să comunicăm că am făcut această reformă și vedem ce se întâmplă”, a subliniat Dragoș Pîslaru.
Referitor la cum afectează pierderea acestor bani programul de guvernare, ministrul Fondurilor Europene a precizat că cei 231 de milioane de euro vor trebui acoperiți din bugetul național.
„PNRR-ul este împărțit în reforme și în investiții. Pe de o parte, avem un program de investiții a foarte ambițios școli, spitale, autostrăzi, foarte multe obiective cruciale pentru modernizarea României și noi mizăm pentru a duce la îndeplinire aceste obiective, mizăm pe, bineînțeles, banii europeni pe care urmează să-i decontăm, mai ales componenta de grant 13,57 de miliarde și ideea este că dacă noi vom pierde această sumă, va trebui să acoperim din bugetul național 231 de milioane pentru a ne respecta proiectele de investiții așa cum le avem. Vă atrag atenția că nu putem să renunțăm la proiectele de investiții, pentru că atunci primim penalitate că nu ne îndeplinim nici investițiile, deci va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de lei pentru aceste investiții”, spus ministrul.
Cronologia cererilor de plată din PNRR
Prima cerere de plată PNRR pentru România, în valoare de 3 miliarde de euro, a fost trimisă Comisiei Europene în 31 mai 2022 şi aprobată în septembrie 2022, acoperind 21 de jaloane şi ţinte. În 15 decembrie 2022, România a depus a doua cerere de plată, în valoare de 3.227.690.000 euro, care a fost condiţionată de îndeplinirea a 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din 2022. Cererea a fost evaluată pozitiv în iunie 2023.
A treia cerere de plată a fost trimisă în decembrie 2023, dar plata pentru aceasta s-a făcut parţial. Până în 28 noiembrie trebuiau îndeplinite toate jaloanele aferente, însă România nu a finalizat jalonul 215, referitor la pensiile magistraţilor.
România a depus oficial în decembrie 2025 cea de-a patra cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro, care include 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani europeni nerambursabili.
Editor : M.I.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
