E. Hurezeanu: Declarația Vivianei Reding privind eliminarea FMI din Troikă, provocată de declarațiile făcute de C. Lagarde la București

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Scandal la un liceu renumit din București

Răsturnare de situație în anchetele de la Spitalul Pantelimon

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

Acum Europa are experienţa şi instrumentele necesare pentru a derula analize adecvate şi pentru a interveni în chestiuni economice şi financiare, a declarat Viviane Reding, propunând ieşirea FMI din Troika, organismul care negociază şi supraveghează programele de ajutor financiar pentru ţările cu probleme - Grecia, Portugalia, Irlanda sau Cipru.

Emil Hurezeanu a amintit că Viviane Reding este una dintre persoanele care vorbesc liber în diferite împrejurări și a amintit criticile dure ale acesteia față de guvernanții români din vara anului trecut.

În momentul în care a vorbit despre plecarea FMI din Troika, oficialul european se afla la o „întâlnire cetățenească, cu burghezi”, în Heidelberg, unul dintre orașele cel mai ferite de criză.

Ceea ce a provocat această declarație, crede analistul, a fost discursul șefei FMI, Christine Lagarde, susținut la București, la începutul acestei săptămâni, discurs care nu a fost destinat românilor, ci miniștrilor de Finanțe din G20, la care urma să participe.

Christine Lagarde a pledat pentru „mai multă unificare” în Uniunea Europeană.

Șefa FMI „spunea că Uniunea Europeană a făcut un prim pas spre unificare, e vorba de controlul bancar, e nevoie însă de o treaptă superioară, care ar fi, în traducere, autonomia băncilor, chiar dacă sunt bănci străine. Și aici valabilitatea era în situația țărilor din Europa Centrală și răsăriteană, majoritatea țări care au filiale ale unor bănci străine”, a explicat Emil Hurezeanu.

„Asta a deranjat-o pe doamna Reding, pentru că doamna Reding reprezintă un establishment bancar indpendent cu tot felul de idei fixe, establismentul bancar luxemburghez”, a mai spus analistul.

Uniunea Europeană, deși cere mai multă integrare, s-a abținut în vara anului trecut să facă acest al doilea pas, pe care îl cerea Christine Lagarde la București.

„E vorba doar de primul pas acum, băncile au un fel de supraveghere comună, se face prin Banca Centrală Europeană, inclusiv la nivelul aprovizionării cu bani. A doua fază însă nu vine. Și cu cât vine mai greu, FMI are mai multă treabă”, a conchis analistul.