Economia „duduie” cu motoarele oprite. România se mai bazează doar pe câteva fabrici performante

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Până anul trecut, creşterea economică era legată de consumul de energie. Dacă Produsul Intern Brut creştea, acest lucru se vedea şi în creşterea consumului de energie. Anul trecut, lucurile au stat pe dos.

Pentru ca motorul economiei să funcţioneze, sau să „duduie” aşa cum spuneau autorităţile, acesta are nevoie de energie electrică, gaze naturale şi carburanţi. Acum asistăm practic la un paradox: deşi motorul economiei a accelerat cu 3,5%, consumul de electricitate este în scădere.

Este consecinţa închiderii mai multor fabrici din industria metalurgică şi petrochimică, fapt care a dus la scăderea consumului de energie.

„Am ajuns o economie de buncăr. Adică în unități integratoare intră niște importuri, se folosește forța de muncă ieftină și ies exporturi. Asta nu va asigura o creștere sustenabilă de 3-5% a economiei în următorii 10 ani”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.

Practic, economia se bazează acum pe construcția de maşini şi pe agricultură, iar un pas greşit al marilor exportatori ne-ar face vulnerabili pentru mulţi ani de acum înainte.

„România este mult mai industrializată decât restul țărilor membre UE. Dacă în România industria contribuie cu 32,5% la PIB, în UE contrubuţia este de 19%”, spune Valeriu Binig, director pentru energie la Deloitte.

Specialiştii resping ipoteza că scăderea consumului de energie ar veni din înlocuirea echipamentelor consumatoare de energie.

„Preţul energiei nu este suficient de mare ca să stimuleze această investiţie, doi: investiţiile durează, şi trei: trebuie să avem acest lucru în mod constant, la mai mulţi consumatori şi nu doar la unul singur”, spune Adrian Borotea, membru în directoratul CEZ România.

Paradoxul este şi mai evident în condiţiile în care consumul de energie scade, însă preţurile la gaze şi electricitate cresc. Următoarea majorare va fi de la 1 aprilie când utilităţile se vor scumpi cu până la 2 procente.