Acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur nu este, în esență, un pericol pentru România, ci o oportunitate economică majoră, a transmis analistul economic Adrian Negrescu pentru Digi24.ro. Acesta a explicat că dezbaterea publică este concentrată aproape exclusiv pe riscurile pentru agricultură, deși miza reală a tratatului este mult mai largă și ține, în primul rând, de industrie, exporturi și competitivitatea economiei românești.
„Tratatul UE-Mercosur nu este în primul rând despre agricultură, ci despre industria românească, care primește, practic, o gură de oxigen. Este o oportunitate cu adevărat istorică de a-și extinde afacerile la nivel internațional”, a spus Negrescu.
România nu pornește de la zero în relația cu țările din America de Sud. Potrivit lui Adrian Negrescu, în acest moment există peste 250 de companii românești care fac afaceri cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Aceste firme realizează împreună un volum de afaceri de peste 270 de milioane de euro și oferă locuri de muncă pentru mai mult de 16.000 de persoane.
În condițiile eliminării taxelor vamale, aceste companii vor putea vinde mai mult și mai ieftin pe piețele sud-americane, care însumează peste 700 de milioane de consumatori.
Pentru firmele românești din industria auto, chimică, farmaceutică, din producția de echipamente și din zona serviciilor, acordul poate însemna o creștere accelerată a exporturilor.
CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ Ce înseamnă tratatul UE-Mercosur, subiectul care a încins spiritele în România. Avantajele pe care le-ar avea țara noastră
Acordul UE-Mercosur deschide piața pentru agricultura românească
Deși o parte a fermierilor se teme de concurența produselor sud-americane, Adrian Negrescu susține că tratatul oferă și oportunități clare pentru agricultura românească.
România ar putea exporta mai mult grâu, porumb, soia și alte cereale pe o piață uriașă, cu condiția să fie competitivă la calitate, preț și logistică.
„Dacă vom fi capabili să producem calitativ, mai bine, dacă din punct de vedere logistic vom fi mai buni decât ceilalți exportatori la nivel internațional, românii au șansa să intre inclusiv pe piața sud-americană, acolo unde există loc de vânzare pentru cerealele românești”, a explicat Negrescu.
Una dintre cele mai importante componente ale acordului UE-Mercosur este mecanismul de protecție a agricultorilor europeni. Acordul conține o clauză bilaterală de salvgardare care permite Uniunii Europene să intervină rapid atunci când importurile din America de Sud provoacă perturbări grave pe piață, cum ar fi prăbușiri de prețuri sau pierderi majore pentru fermieri.
Aceste măsuri pot fi declanșate chiar și atunci când importurile sunt în limitele cotelor stabilite.
Pentru produse sensibile, precum carnea de vită, carnea de pui, zahărul sau etanolul, Comisia Europeană poate impune restricții temporare în termen de 21 de zile dacă apar distorsiuni pe piață.
„Nu avem de ce să ne facem griji, este o falsă problemă, pentru că România are la dispoziție, inclusiv, clauze de salvgardare care permit blocarea acestor importuri, în cazul în care se va distorsiona piața de cereale din România”, a mai spus Negrescu.
Analistul economic a criticat lipsa unui studiu oficial care să arate concret impactul acordului asupra agriculturii românești și a cerut Ministerului Agriculturii să vină rapid cu date clare înainte ca tratatul Mercosur să ajungă în dezbaterea Parlamentului.
Acesta a mai spus că, dacă există riscuri reale pentru fermieri, acestea trebuie demonstrate prin cifre și analize profesioniste, nu prin mesaje politice: „Ministrul Agriculturii, dacă tot vede un pericol în acordul Mercosur, ar trebui să dezvolte de urgență un studiu de impact, cu cifre, cu date concrete și cu estimări profesioniste, până la discutarea acordului în Parlamentul de la București. Altfel, pare doar o poveste cu iz electoral, cu iz suveranist”.
Problema reală a fermierilor români este costul mare de producție
Adrian Negrescu a transmis că dificultățile agricultorilor români nu sunt cauzate în principal de concurența externă, ci de modul în care este organizată producția internă. România produce scump și fragmentat, iar micii fermieri nu sunt suficient de organizați pentru a concura cu fermele mari din UE sau din afara ei.
„De ce avem fructe din Polonia și roșii din Turcia? Pentru că acestea au devenit mai ieftine decât cele produse în România. Noi avem o problemă de producție, nu pentru că alții ne invadează piața”, spune Negrescu.
El recomandă asocierea în cooperative, după modelul polonez și vest-european, pentru ca fermierii să poată vinde cantități mai mari, mai ieftin și mai competitiv.
Pentru populația generală, acordul UE-Mercosur aduce beneficii directe la raft. Eliminarea taxelor vamale de până la 35% va duce la scăderea prețurilor pentru cafea, cacao, banane și alte fructe exotice, care sunt în prezent foarte scumpe în România.
„Vom vedea cafeaua mai ieftină, mai multe sortimente de cacao, mai multe fructe exotice mai ieftine și mai de calitate. Pentru consumatorul român sunt numai avantaje din acest acord”, a explicat Negrescu.
Acordul UE-Mercosur este mai mult decât un tratat comercial
Dincolo de comerț, acordul UE-Mercosur este un parteneriat amplu care include cooperare politică, protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice, digitalizare, drepturile omului și securitate.
Componenta comercială, numită Acordul Comercial Interimar, va intra în vigoare mai rapid și va permite firmelor europene să beneficieze imediat de reduceri de taxe, acces la licitații publice și deschiderea piețelor sud-americane.
În acest context, Negrescu consideră că România ar trebui să privească tratatul ca pe o șansă strategică de dezvoltare, nu ca pe o amenințare.
„Dacă vrem să concurăm și să vindem mai mult, trebuie să producem mai bine și mai eficient, nu să respingem concurența din principiu”, a concluzionat el.
