Cotaţia barilului de petrol a scăzut joi cu peste 3%, după semnarea unui memorandum de înţelegere între Statele Unite şi Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, care a stimulat şi pieţele bursiere asiatice.
În jurul orei 06:25 GMT, preţul barilului de ţiţei WTI nord-american a scăzut cu 3,40%, până la 74,18 dolari, iar cel al ţiţeiului Brent din Marea Nordului, referinţa globală, a scăzut cu 3,02%, până la 77,15 dolari, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Preşedintele american şi cel iranian au semnat fiecare miercuri seară, de la distanţă, un memorandum de înţelegere care prevede încetarea ostilităţilor, ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene şi redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Blocarea, de la sfârşitul lunii februarie, a acestei căi navigabile strategice, prin care trece în mod normal o cincime din petrolul mondial, a dus la o creştere vertiginoasă a preţurilor ţiţeiului. Anunţul acordului americano-iranian a provocat o scădere drastică a preţurilor începând de luni.
Confirmarea semnării memorandumului de înţelegere a fost salutată de investitori.
„Chiar dacă pieţele luau deja în considerare posibilitatea unei normalizări treptate a traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz, exista în continuare un risc semnificativ ca negocierile să eşueze în ultimul moment. Acest acord reduce considerabil acest risc extrem", a remarcat Rajeev De Mello, manager la Gama Asset Management.
„Semnarea unui memorandum de înţelegere şi o cale mai rapidă către redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar trebui să ajute la eliminarea unei părţi din prima de risc pe piaţa ţiţeiului", confirmă Stephen Innes de la SPI Asset Management.
Bursele asiatice cresc
În paralel cu ieftinirea petrolului, indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis şedinţa de joi în creştere cu 1,64%, până la 71.053,49 puncte, după ce în cursul şedinţei a atins un nou record de aproape 71.400 de puncte.
La Seul, indicele bursier Kospi a urcat cu 2,25%, depăşind pentru prima dată în istoria sa pragul simbolic de 9.000 de puncte, susţinut de giganţii cipurilor de memorie Samsung şi SK Hynix. Comparativ, la începutul lunii ianuarie indicele bursei de la Seul se situa la 4.300 de puncte.
„Coreea de Sud furnizează aproximativ 80% din cipurile de memorie din lume (...) Semiconductorii reprezintă jumătate din producţia industrială a ţării: acesta este principalul motiv pentru care Kospi urcă acum la 9.000 de puncte", a declarat Kim Dae-jong de la Universitatea Sejong.
Bursa de Valori din Taipei a crescut cu 1,28%. În schimb, bursa de la Sydney a scăzut cu 0,62%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 2,09% în jurul orei 6:30 GMT.
Scăderea preţurilor la energie a compensat semnalele transmise cu o zi înainte de Rezerva Federală a SUA (Fed), la prima sa şedinţă de politică monetară sub conducerea noului său preşedinte, Kevin Warsh. Fed aceasta a menţinut status quo-ul aşteptat privind dobânzile, dar a semnalat că ar putea înăspri politica monetară ca răspuns la inflaţie.
Editor : C.S.
