Energia nucleară românească, la un pas de colaps

Răsadurile de roșii, la mare căutare în această perioadă. Care sunt soiurile-vedetă printre legumicultori

Pete Hegseth a vrut să citeze din Biblie, dar a parafrazat o replică din filmul „Pulp Fiction“ al lui Tarantino

„Suntem la începutul unei crize”. Președintele preia rolul de mediator, dar critică tensiunile PSD - PNL: „Ne-am întors la lupta veche”

Ce spune Nicușor Dan despre un guvern minoritar și despre un executiv cu AUR

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj)

Incendiu puternic într-un bloc din Craiova. Mai mulți locatari au fost evacuați

Educatoare acuzată că ar fi bătut, amenințat și jignit copiii

Un tânăr din Brașov a demisionat din corporație și și-a urmat visul. Povestea lui inspiră zi de zi

Lecție de altruism: Povestea românilor care au grijă de copiii orfani din Tanzania. „În fiecare casă, am angajat un cuplu de părinți”

Lanţul producţiei de energie nucleară din România este rupt în mai multe locuri, dar niciun guvern din ultimii ani nu a reuşit să îndrepte lucrurile. Minele de uraniu sunt pe sfârşite, iar finanţare pentru deschiderea de noi exploatări nu există.

Uzina din Feldioara, unde se prelucra minereul a fost devalizată. Uzina de apă grea este şi ea în insolvenţă, iar statul nu finanţează întreţinerea produsului, deşi acesta este indispensabil reactoarelor de la Cernavodă.

„Avem o problemă sistemică, avem o problemă care trebuie analizată înainte de a avea colaps”, spune Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica.

Spre exemplu, la Combinatul din Turnu-Severin, mii de tone de apă grea ar putea fi compromise dacă Guvernul nu alocă patru milioane de euro anual pentru mentenanţa acestui produs care asigură controlul reacţiei nucleare. Regia de Activităţi Nucleare, de care aparţine combinatul, se află în insolvenţă din 2013 pentru datorii de aproape un miliard de lei, și nu are fondurile necesare pentru această activitate.

„Dacă această apă grea depozitată aici îşi pierde parametrii chair şi 0,1 la sută atunci devine inutilizabilă, atunci suma imensă de bani cheltuită de România pentru producţie, un miliard de euro, este aruncată în vânt”, spune Ervin Watzlawek, directorul Romag Prod.

Din uzina în care se prelucrează uraniul se pare că au dispărut utilaje noi şi nefolosite în valoare de peste 47 milioane de dolari. Deşi ele apar în acte, nu sunt de găsit în fabrică. O parte din ele au fost vândute, potrivit actelor, cu doar 60 de mii de dolari. Conducerea Companiei Naţionale a Uraniului, de care depinde uzina din Feldioara a sesizat DNA.

„Toate erau noi şi nu puteau să justifice casarea lor şi dezmembrarea lor şi vânzarea ulterioară la fier vechi”, spune Gelu Mărăcineanu, director general Compania Naţională a Uraniului.

„Utilaje noi, nici n-au fost pornite. S-au furat, s-au vândut”, spune un fost angajat la Uzina R Feldioara.

La toate acestea se adaugă problemele financiare ale producătorilor de energie din cărbune şi insolvenţa din care Hidroelectrica încă nu a ieşit.