Sari la conținut

Borza, despre legea offshore: câinele nu pleacă de la măcelărie

Remus Borza are o vorbă: „câinele nu pleacă de la măcelărie”. Fostul administrator de la Hidroelectrica face referire la noua lege a zăcămintelor offshore și în special la amenințărilor titularilor de concesiuni că vor renunța la exploatare, din cauza pretențiilor mari ale statului.

 

Deputatul independent Remus Borza a făcut vineri, pe situl său de internet, o analiză a legii offhsore, după cum a fost aceasta adoptată de Camera Deputaților. Ce spune deputatul în analiza sa ”Legea offshore – cine câştigă şi cine pierde”.

Legea offshore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor într-o variantă modificată pe ultima sută de metri. Planurile companiilor care extrag petrol şi gaze din Marea Neagră au fost date peste cap de unele schimbări, cum ar fi impozitul pe veniturile suplimentare.

Războaiele secolului XXI se dau pe resurse. Lupta împotriva terorismului, drepturile omului, răsturnarea unor regimuri dictatoriale sunt doar pretexte. Miza reală sunt resursele de hrană și cele minerale. Guvernele care au acces la resurse vor putea asigura securitatea socială și prosperitatea economică a națiunilor pe care le conduc. Dumnezeu a binecuvântat poporul român cu pământuri bogate în resurse, dar l-a năpăstuit și cu niște conducători lași, lipsiți de viziune și curaj, dispuși pentru a ajunge sau a se menține la putere să vândă orice și pe oricine. Am început prin anii 90 a vinde industria românească pe o marcă. Că doar era un “morman de fiare vechi”. Așa au dispărut din economia românească aproape 4 milioane de locuri de muncă, mii de fabrici, uzine și combinate. Dezindustrializarea României mai înseamnă și un deficit de balanță comercială de peste 12 miliarde euro anual. Adică o dependență sinucigașă de importuri, adică de alte state. După ce am pus industria pe butuci, am vândut pe doi poli pământul bunilor și străbunilor pe care l-au hrănit cu sânge și sudoare. Și codrii seculari ai patriei au fost puși la pământ și exportați ca bușteni sau cherestea.

Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă în poartă

După 2000, am trecut într-o nouă etapă de spoliere a resurselor țării. Dacă în primii zece ani de tranziție de nicăieri spre niciunde am vândut tot ce se putea vinde pe palierul upground, după 2000 am început să vindem pe palierul underground. În perioada 2004-2008, am vândut rezervele de petrol și gaze din perimetrele onshore (continentale), pentru ca în perioada 2008 – 2018 să vindem rezervele de petrol și gaze din perimetrele offshore (platoul continental al Mării Negre). Urmează rezervele de cupru, aur și alte metale rare. După care vom ajunge ca în poezia lui Octavian Goga: Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă în poartă.

Într-o economie de piață, nu e neapărat o crimă când un stat își vinde resursele. E doar prostie. Dar e un act de trădare națională când le vinde ieftin. Ori toate guvernele României de după 90 nu au știut să vândă și să se vândă decât pe prețuri derizorii. Am fost dintotdeauna foarte voluntari când e vorba de a da, timizi, complexați și umili când e vorba de a cere. În UE nu am intrat de frumoși, deștepți sau vrednici. Am intrat plătind un greu tribut tuturor înaltelor porți, fie că vorbim de Marea Britanie, Germania, Austria, Franța sau Italia. Parte din acest tribut a fost și privatizarea către OMV a Petrom. România are o tradiție de peste 100 de ani în extracția și procesarea țițeiului. Ambele războaie mondiale s-au dus pe petrolul românesc din Valea Prahovei. În 2004, România a cedat 51% din cea mai valoroasă companie a statului către grupul austriac OMV. Austriecii au plătit pe pachetul majoritar de acțiuni 668 milioane euro. Și atunci, și azi, valoarea Petrom depășește 15 miliarde euro. În contul celor 600 milioane euro, OMV a preluat 306 zăcăminte petrolifere, 1.450 puțuri active de gaze, 13.856 puțuri active de țiței, 690 de benzinării în toată țară, 15.000 km de conducte de transport țiței și gaze, 145 de depozite petroliere și o concesiune pe 99 de ani a unui câmpului petrolier de la Suplacu de Barcău. În 2005, în primul an de la privatizare, OMV Petrom a raportat 700 milioane euro profit. Cu alte cuvinte, încă din primul an și-a scos banii. În zece ani, profitul declarat de către OMV a fost de 7 miliarde euro, de 11 ori mai mult decât a plătit pe pachetul de 51%. În realitate, profitul OMV Petrom, în perioada 2004 – 2017, a fost de peste 15 miliarde euro, doar că jumătate a fost externalizat înainte de a fi declarat și impozitat în România.

Prin contractul de privatizare s-a stabilit o redevență de 3,5%, aplicată la un preț fix până în 2014 de 26 de dolari/baril. În intervalul de referință 2004-2014, în niciun an, în nicio lună, în nicio zi, cotația internațională a barilului de petrol nu a fost sub 100 de dolari. În 2008, a atins chiar un maxim de 147 dolari/baril. Problema e că nici după 2014 redevența din contractul cu OMV Petrom nu a fost majorată. Atât Guvernele Ponta, cât și Guvernul Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă au păstrat redevența la nivelul anului 2004. Totalul redevențelor încasate de statul român din exploatarea tuturor resurselor țării e in jur de 200 milioane euro anual. Și din acest motiv, nu avem autostrăzi, școli și spitale noi.

În 2008, Guvernul Tăriceanu semnează mai multe acorduri de concesiune a unor perimetre de pe platoul continental al Mării Negre. Cei mai mari concesionari sunt grupul Exxon, OMV Petrom, Romgaz, Lukoil, Black Sea Oil & Gas. În perimetrul Neptun, concesionat consorțiului Exxon – OMV, s-a descoperit un foarte mare zăcământ de gaze. Concesionarii estimează între 80-120 miliarde metri cubi. Specialiștii de la Agenția Resurselor Minerale estimează peste 300 miliarde metri cubi. Trebuie reținut că România consumă anual în jur de 10 miliarde metri cubi de gaze. Rezervele din acest perimetru echivalează cu consumul României pe o perioadă de 8-30 de ani. Valoarea zăcământului e între 30 și 100 miliarde euro. Problema este cât încasează statul român de pe urma exploatării acestor rezerve. Pe Legea offshore, adoptată de Senat în februarie 2018, puțin. Foarte puțin. Pe varianta adoptată de Camera Deputaților, pe 9 iulie, ceva mai mult. Multinaționalele titulare ale unor acorduri de exploatare strigă ca din gură de șarpe cum sunt jecmănite de statul român. În ultimii doi ani, președintele grupului OMV, reprezentanți ai grupului Exxon și înalți demnitari din administrația americană au făcut potecă la președintele României și primul ministru pentru a da mai repede Legea offshore și, evident, cu cât mai puține taxe și impozite. Ideal, spre deloc.

Nu pleacă câinele de la măcelărie

Senatul a fost foarte generos la doleanțele partenerilor strategici. Zero impozit din venituri suplimentare. Mai mult, chiar statul urma să plătească concesionarii prin restituirea impozitului pe venitul suplimentar plătit în perioada 2014 – 2018, în baza Ordonanței 7/2013. Întreaga cantitate exploatată putea fi exportată, urmând ca populația, instituțiile și economia românească să fie aprovizionată cu gaz din producția internă și cu gaz importat de la ruși. Bună afacere, dar nu pentru România. Camera Deputaților, ca for decizional, obligă concesionarii să livreze 50% din produție, transparent și nediscriminatoriu, pe piața internă. Menține redevențele la nivelul anului 2008, respectiv între 3,5% și 13%, și impune un impozit pe veniturile suplimentare de la 30% până la 50%. Unii titulari de acorduri amenință Guvernul României că vor abandona investițiile. E o vorbă la români: nu pleacă câinele de la măcelărie. Pentru că, atât în ceea ce privește nivelul de redevență și al impozitării veniturilor suplimentare, România este competitivă. Nivelul de redevență este mult mai ridicat, de exemplu, la bulgari, 25%, sau la germani, între 18 – 40%. În Austria, țara de reședință a OMV, nivelul redevenței pentru gaze e între 19 – 22%. În ceea ce privește impozitarea veniturilor suplimentare, Olanda are un impozit de 50%, Norvegia de 53%, Marea Britanie de 62,5%.

La muncă, nu la întins mâna!

Mai mult decât atât, legea aprobată în Parlament luni oferă un drept de deducere din veniturile suplimentare într-un cuantum de până la 60% a investițiilor în exploatare și producție. Cu alte cuvinte, statul român percepe un impozit de 35-50% din doar 40% venit suplimentar. Ceea ce trebuie să înțelegem e că, până în 2013, prețul la gaze era reglementat de către ANRE, respectiv 45 lei/MWh. După dereglementarea pieței și liberalizarea prețurilor la gaze, prețul oscilează azi în jur de 80-85 lei MW. Chiar și în anii cu un preț reglementat de 45 lei, atât Romgaz, cât și OMV Petrom raportau un profit de 3-5 miliarde lei fiecare. La 80-100 lei megawattul profitul trebuie să fie dublu. Deci au de unde să plătească impozit statului român pe o resursă proprietate a statului român. Așa că îi îndemn pe capitaliști la muncă, nu la întins mâna”.

Etichete: remus borza , OMV , exxonmobil , gaze marea neagra , redevente gaze , lege offshore

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale