Chirițoiu: Rețeta unificării producătorilor de energie hidro cu cei din cărbune

Intenţia Ministerului Energiei de a reorganiza producţia de electricitate prin înfiinţarea unei noi companii care să includă atât hidrocentrale, cât şi termocentrale, reprezintă ajutor de stat şi nu va rezolva problema preţului mare al electricităţii, a declarat, miercuri, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, într-o conferinţă pe teme energetice.

"Simplul fapt că eu amestec tehnologiile nu văd de ce ar modifica preţul pieţei. Este un wishful thinking că, dacă le punem la un loc, n-o să mai fie preţul mare. Dacă cea mai scumpă tehnologie de care nu mă pot lipsi va fi cărbunele, cum este în momentul de faţă, tot cărbunele o să-mi dea preţul de închidere în piaţă, indiferent cum mă joc eu cu companiile. Exceptând cazul în care vreau de fapt să fac subvenţionări încrucişate. Şi aici am avut rezerve întotdeauna faţă de proiectul de a combina diferite tehnologii", a precizat şeful Concurenţei.

Chiriţoiu a explicat că măsura pe care o are în vedere Ministerul Energiei este considerată ajutor de stat chiar şi în cazul în care centralele hidro şi cele pe cărbune vor fi unite sub cupola unei singure companii.

"Categoric, nu spune nimeni că o companie trebuie să fie monotehnologică, dacă este eficient pentru ele nu au decât să se dezvolte pas cu pas şi acest lucru se întâmplă. Natural se duc în această direcţie, dacă are sens economic. Dacă numai vrem să facem un mişmaş, să punem gunoiul sub preş, asta nu cred că este legal, pentru că tot ajutor de stat este. Pentru mine, faptul că muţi bani de la compania profitabilă la compania neprofitabilă este ajutor de stat. Iar dacă muţi de la centrul de profit, în cadrul companiei integrate, în centrul de pierdere, eu o văd tot ca ajutor de stat. Acest lucru nu va ajuta o iotă la rezolvarea problemelor de legislaţie europeană", a precizat reprezentantul Consiliului Concurenţei.

În opinia sa, soluţia este eficientizarea companiilor. "Să reduci costurile de care nu ai nevoie sau să renunţi la tehnologiile care nu sunt necesare. Până la urmă acesta este interesul nostru ca ţară. Piaţa trebuie să-ţi spună că, dacă nu eşti eficient, mori, asta e", a arătat Chiriţoiu.

Oficialul Concurenţei a oferit drept exemplu situaţia din sectorul huilei, care până acum a necesitat ajutoare de stat de un miliard de euro, după ce au fost şterse datorii, au fost acumulate unele noi, iar activele au fost mutate pe o nouă companie, care însă nu a reuşit să depăşească stadiul de gaură neagră.

"Eu mi-aş dori, cât avem preşedinţia (Consiliului UE - n.r.) şi uşile se deschid mai uşor la Bruxelles, aş vrea să scoatem contractele de capacitate, mecanismele de capacitate, care sunt parte a soluţiei pe care o avem pentru Hunedoara. Să facem o Hunedoară mai mică, cu costuri mai mici, subvenţionată pentru acele momente când avem într-adevăr nevoie de ea, până când Romgaz sau altcineva vine şi face investiţii pe gaze acolo. Planul este destul de avansat şi avem şanse rezonabile, chiar dacă ne va lua ceva timp", a adăugat Chiriţoiu, la ZF Power Summit.

Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat, marţi, că instituţia pe care o reprezintă are în plan reorganizarea producţiei de energie prin înfiinţarea unei noi companii în care să fie incluse atât centralele pe cărbune, cât şi cele hidro.

El a explicat că România a importat din ce în ce mai multă energie în primele două luni de iarnă, ca urmare a preţului mare de pe piaţa internă, iar, dacă nu se regândeşte structura producţiei, vor fi la nesfârşit aceleaşi probleme.

"Structura actuală a producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârşit aceleaşi probleme. (...) Statul este acţionar şi la Hidroelectrica, şi la cărbune. Cea mai bună combinaţie este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă", a spus Vişan. 

Modelul de business al marilor producători europeni de energie este vânzarea unui mix format din energie hidro, termo și chiar nucleară. Spre exemplu, RWE Germania își propune pentru 2020 să producă o treime din energie cu ajutorul cărbunelui, o altă treime din gaz, 11% nuclear, 6% din stocarea apei și 17% din energii regenerabile.

Cehii de la CEZ produceau acum câțiva ani 60% din energia produsă din cărbune însă își propuneau ca în 2040 ponderea să scadă la 20%, în favoarea energiei nucleare.

În România fiecare producător de energie de un tip îi concurează pe ceilalți. Cum energia nucleară sau hidro este mult mai ieftină decât cea pe cârbune apar frecvent dezechilibre atât la nivelul prețurilor practicate și a producției, cu impact negativ semnificativ asupra producătorilor de energie din resurse fosile.

sursa: Agerpres.ro