Creşterea tensiunilor în Orientul Mijlociu şi ameninţările asupra Strâmtorii Ormuz riscă să afecteze aprovizionarea globală cu ţiţei. Un efect al acestui scenariu, spun experţii, ar putea fi accelerarea tranziţiei către energiile regenerabile în China şi ar consolida abordarea sa asupra securităţii energetice.
Escaladarea are loc după ce Teheranul a ameninţat că va închide această trecere maritimă strategică prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul şi gazele naturale lichefiate (GNL) la nivel mondial, ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite şi Israel asupra Iranului.
Pentru China, al doilea cel mai mare consumator de energie din lume şi principal importator global de petrol, criza evidenţiază ceea ce cercetătoarea Shen Xinyi de la Centrul de cercetare a energiei şi aerului curat a definit drept o „vulnerabilitate structurală” derivată din „dependenţa puternică de combustibilii fosili importaţi”, conform declaraţiilor preluate de ziarul South China Morning Post din Hong Kong, potrivit EFE și Agerpres.
Deşi se preconizează un impact limitat pe termen scurt asupra aprovizionării de către China, incertitudinea geopolitică coincide cu momentul în care Beijingul termină de elaborat noul său plan cincinal şi şi-a reiterat intenţia de a promova o înlocuire „sigură, de încredere şi ordonată” a energiei fosile cu alternative curate.
„Preţurile gazului explodează”
În acest sens, Shen susţine că tensiunile actuale evidenţiază o „schimbare în conceptul de securitate energetică”, care trece de la concentrare pe volumul aprovizionării la prioritizarea „rezilienţei sistemice prin electrificare şi extinderea energiei curate”.
Urmând acelaşi tip de raţionament, Chim Lee, analist la Economist Intelligence Unit, citat de cotidianul din Hong Kong, a remarcat că tensiunile din Orientul Mijlociu „nu vor face decât să accentueze concentrarea Beijingului asupra securităţii energetice, mai ales pe măsură ce preţurile gazului explodează”, în timp ce geopolitica întăreşte „argumentul economic în favoarea energiilor regenerabile şi a vehiculelor electrice la nivel mondial”.
Incertitudinea a afectat şi alte materii prime, precum metanolul. China, deşi cel mai mare producător mondial, are nevoie de „importuri considerabile” de metanol, potrivit presei locale.
Astfel, rezervele portuare au scăzut la 1,47 milioane de tone, iar preţurile au crescut cu 7,4% într-o singură zi.
Beijingul „va lua măsurile necesare”
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a îndemnat marţi să „se asigure stabilitatea şi fluxul aprovizionării cu energie” în faţa ameninţărilor asupra Strâmtorii Ormuz şi a afirmat că Beijingul „va lua măsurile necesare pentru a-şi proteja propria securitate energetică”.
Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Golful Oman şi de Oceanul Indian, este unul din principalele puncte de strangulare energetică din lume.
Generalul de brigadă al Gardienilor Revoluţiei din Iran, Ebrahim Yabari, a afirmat marţi că nu vor permite să treacă „nicio picătură de petrol” prin strâmtoare şi că „vom da foc oricărei nave care încearcă să traverseze Strâmtoarea Ormuz”.
Pe de altă parte, preşedintele american Donald Trump a anunţat că, „dacă va fi necesar”, marina americană va începe să escorteze petrolierele prin zonă.
China, care obţine o parte substanţială din ţiţeiul de care are nevoie din Orientul Mijlociu, şi-a diversificat în ultimii ani sursele de aprovizionare şi şi-a crescut producţia internă, deşi tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor relevant pentru stabilitatea aprovizionărilor sale.
Editor : B.P.
