Hidrocentralele Bumbești-Livezeni primesc o nouă lovitură

Un ONG dedicat protecției mediului contestă la Curtea de Apel Cluj avizul de gospodărire a apelor primit pe proiectul complexului hidroenergetic construit de Hidroelectrica în Parcul Național Defileul Jiului. ”Vestea” vine după ce luna trecută organizații de mediu au obținut anularea autorizațiilor de construire acordate pentru proiect.

Asociația Efectul Fluture, ONG dedicat activității de protecție a mediului, solicită Curții de Apel Cluj anularea avizului de gospodărire a apelor acordat în 2005 de către Administrația Națională Apele Române (ANAR) proiectului Complex Energetic Bumbești - Livezeni, derulat în interiorul Parcului Național Defileul Jiului.

Pe o lungime de aproximativ 30 de kilometri, între Bumbești și Livezeni, Hidroelectrica urma să realizeze un complex energetic cu o capacitate anuală de 259 Gwh, respectiv 1,3% din capacitatea actuală a companiei, de circa 19.700 Gwh. Proiectul presupunea realizarea a două centrale, un baraj în zona Livezeni, prize energetice, decantoare subterane, o galerie lungă de aproape 7 kilometri cu un diametru de trei metri, castele subterane înalte de zeci de metri. Totul într-o rezervație protejată din rețeaua Natura 2000.

Luni a avut loc prima înfățișare la Curtea de Apel Cluj, fiind însă stabilit un nou termen pentru luna martie. Judecarea acțiunii a avut loc în contextul în care autorizațiile de construire primite de la Consiliile Județene Gorj și Hunedoara au fost anulate în decembrie de către instanțele de judecată.

Ce contestă asociația? ”Avizul de gospodărire a apelor a fost ținut secret căci Apele Române niciodată nu postează avizele, nu le supun consultării publice, nu sunt ca acordurile de mediu, ci sunt secrete. Acesta a fost eliberat în 2005, fiind unul modificat al primului ce a fost acordat în 2003. Chiar nimeni nu a știut de acesta. Am aflat de acesta doar în 2017”, explică motivul nemulțumirii asociației biologul Călin Dejeu.

Noul proces vine în contextul in care lucrările sunt, cel puțin legal, blocate după anularea autorizațiilor de mediu. Vineri Prefectura din Târgu Jiu a găzduit o întâlnire la care au participat reprezentanți ai Gărzii de Mediu, ai Hidroelectrica, parlamentari din județele Gorj și Hunedoara. Presei i s-a interzis accesul. După discuții Hidroelectrica a dat un comunicat de presă: „Urgenţa discuţiilor vine pe fondul îngrijorării autorităţilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, urmare a deciziei Curţii de Apel pronunţate în data de 14 decembrie 2017, prin care au fost anulate autorizaţiile de construcţie (...) pentru protecţia populaţiei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile caracteristice perioadelor de iarnă-primavară, evitarea inundării drumurilor naţionale, precum şi pentru punerea în conservare în condiţii de siguranţă a lucrărilor deja efectuate, autorităţile centrale şi locale, împreună cu consorţiul derulator al proiectului Hidroelectrica, cercetează căile de acţiune imediată şi prioritizarea acestora”, menţionează producătorul de energie. ”Identificarea şi efectuarea rapidă a lucrărilor de punere în siguranţă, în condiţiile respectării legii şi obţinerii autorizaţiilor necesare, „sunt prioritate zero pentru Hidroelectrica, aceasta fiind singura soluţie până la comunicarea motivării instanţei, act ce ar permite societăţii stabilirea următorilor paşi pentru deblocarea proiectului AHE Bumbeşti-Livezeni”, s-a mai arătat în comunicatul remis vineri.

Ecologiștii au fost chiar ironizați de parlamentarii coaliției de guvernare, participanți la discuții. ”La Livezeni va apărea un baraj de n-a văzut Petroșaniul! Cu lebede, pelicani, vidre și pești care se vor face monștri” a afirmat senatorul gorjean membru ALDE, Scarlat Iriza.

Alte voci susținătoare ale proiectului afirmă că deja au fost cheltuiți 155 milioane euro pe proiect și că ar fi păcat, prin urmare, să nu fie continuat proiectul. Susținătorii deplâng locurile de muncă ce s-ar fi putut crea și satele care ar fi fost alimentate cu energie electrică.

Proiectul însă, în cel mai bun caz, ar suplimenta capacitatea de producție a Hidroelectrica cu 1% și aceasta cu riscul distrugerii unui parc național protejat de legislația europeană și inclus in rețeaua Natura 2000, spun contestatarii proiectului. Mai precis întregul râu Jiu urmează să fie captat și trecut, în cea mai mare parte a lui, prin niște conducte la capătul cărora se găsesc turbinele de producție. Firișorul de apă care va rămâne la suprafață va fi insuficient pentru conservarea actualelor specii de pești și pentru păstrarea habitatului în condițiile actuale.

Curtea de Apel București (CAB) s-a pronunțat în decembrie în sensul anulării ambelor autorizații de construire eliberate pentru realizarea unui complex de hidrocentrale, o autorizație fiind eliberată de către Consilul Județean Hunedoara, cealaltă de către Consiliul Judetean Gorj. În prima instanță, în vara acestui an la Tribunalul București Hidroelectrica avusese câștig de cauză în fața ONG-urilor de mediu, Bankwatch și Newer Weg.

După anularea autorizațiilor, dacă va dori reluarea lucrărilor, Hidroelectriva va trebui să ia de la capăt produrile de autorizare. Vor fi necesare noii studiu de mediu și noi avize. Obținerea acestora va fi însă mai dificilă decât în perioada 2003-2004 când a fost demarat proiectul. Aceasta fiindcă între timp Defileul Jiului a fost declarat parc național. ”A existat un răspuns al Ministerului Mediu care sugera că într-un parc național Natura 2000 nu pot fi demara astfel de proiecte”, spune biologul Călin Dejeu.

Lucrările ar risca să ducă la secarea râului și la dispariția faunei în zonă, acuză biologul Călin Dejeu și asociațiile de mediu grupate în jurul Federației Natura 2000. Situația va fi similară cu cea creată de un alt proiect, cel de pe Jieț, râu secat acum, însă ”tumultos în trecut, pe care se făcea plutărit”, după cum spune biologul.

Potrivit documentațiilor existente, dacă acum în zona defileului Jiul are un debit de peste 18 metri cubi pe secundă, după realizarea complexului debitul de servitute (debitul minim pe care este obligat să îl asigure Hidroelectrica) va fi de opt ori mai mic, adică 2,7 metri cubi pe secundă.

Ce au acuzat cele două ONG

Pentru proiect au fost eliberate două autorizații de construire, una pentru lucrările derulate în județul Hunedoara, alta pentru cele din Gorj. Proiectul a fost început inaintea aderării României la UE.

Odată intrați în Uniune, proiectul trebuia reevaluat din punct de vedere al impactului asupra mediului, astfel încât să respecte legislația în domeniu a Uniunii. Evaluarea nu a fost făcută. Avizul de mediu a expirat, acuză ONG. De ce spun acestea că, cel puțin, autorizaţia de construire 7/23.02.2016, pentru secțiunea proiectului aflată în județul Hunedoara, este strict ilegală?

• A fost emisă fără punctul de vedere al autorității de mediu competente. Fiind vorba de două sau mai multe județe, conform art. 11, alin (5) din HG 1000/2012 autoritatea competentă este Agenția Națională de Mediu, nu Agențiile județene Hunedoara și Gorj.

• A fost emisă pentru o locaţie în Parc Naţional, unde, conform OUG 57/2007, sunt permise doar activităţi tradiţionale. Proiecte industriale, precum acest proiect hidroenergetic, sunt strict interzise, iar parcul naţional era deja declarat de peste 10 ani, la data emiterii autorizaţiei.

• Prin emiterea acestei autorizaţii, pentru un proiect care devastează situl Natura 2000 Defileul Jiului, s-a încălcat Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, care prevede, în Hotărârea din cauza C-399/14: ”executarea unui proiect care poate afecta situl în cauză în mod semnificativ și care nu este supus, înainte de a fi autorizat, unei evaluări conforme cu cerințele articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate nu poate fi continuată după includerea acestui sit pe lista SIC decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive." Prin emiterea autorizaţiei de construire Consiliul Judeţean Hunedoara a făcut exact opusul a ce prevede Jurisprudenţa, a permis continuarea executării unui proiect care afectează situl Natura 2000 în mod semnificativ, spun ONG.

• A fost emisă fără un nou certificat de urbanism, deşi au apărut modificări esenţiale: s-a schimbat complet regimul juridic al suprafeţei, de la niciun statut de protecţie la parc naţional.

• A fost emisă fără să existe un acord de mediu. Acordul de mediu GJ-51/18.04.2003 a fost emis pentru o perioadă de execuție până în mai 2007, deci și-a pierdut efectele juridice cu aproape 9 ani înainte.

Situația a făcut obiectul unor verificări efectuate de Garda de Mediu. Instituția a intocmit o notă de constatare ale cărei concluzii nu au fost pe placul Hidroelectrica. Compania de stat a contestat concluziile la CAB, dar a pierdut procesul. Conținutul complet al notei este ținut la secret de către Garda de Mediu. Instituția a respins solicitarea publicației ”România Curată” de a îi fi pusă integral la dispoziție nota de constatare. Se presupune însă că în document Garda de Mediu cerea companiei de stat să refacă evaluarea de mediu.