Liberalizare degeaba. Rusia face prețul gazului românesc

Data publicării:
gazprom sigla

Prețul gazului românesc depinde de Gazprom după liberalizare, iar trendul este de creștere, spune șeful E.ON România, Frank Hajdinjak.

Liberalizarea prețului gazelor de producție internă, la 1 aprilie 2017, a fost urmată de o evoluție de așteptat a pieței, respectiv producătorii au profitat și au crescut prețurile, spune el, potrivit Agerpres.ro.

"Prețul evoluează așa cum era de așteptat, așa cum am spus încă din noiembrie-decembrie, adică prețurile cresc, ceea ce este un comportament normal al pieței, ca urmare a liberalizării. Acum suntem aproape de 80 de lei pe MWh, cu 30% mai mult decât prețul de la 1 aprilie, dar acesta este, în opinia mea, prețul corect. Prețurile sunt libere, iar producătorii bineînțeles că vând la prețul pe care îl pot obține din piață", a precizat șeful E.ON România.

Consumatorul vulnerabil, o problemă importantă

El a mai spus că ANRE ar trebui să recunoască aceste costuri suplimentare ale furnizorilor, dar nu la primăvară, așa cum a anunțat, ci la finele acestui an și, totodată, a subliniat că este obligatoriu să fie definit consumatorul vulnerabil.

"Scumpirea ar trebui să fie puțin mai mare de 6% (cum a anunțat ANRE — n.r.), având în vedere ultimele evoluții din piață. Toate companiile de furnizare au probleme din această cauză, în special companiile mici, care acum se luptă să supraviețuiască și nu m-ar mira ca, în curând, unii să iasă din piață", a arătat Hajdinjak.

El a explicat modul în care se formează prețurile acum, după liberalizare: "Bariera pentru prețul gazelor de producție internă este prețul gazelor din import, pentru că sunt singurele surse de aprovizionare aflate în competiție. Există o problemă legată de faptul că nu există o competiție prea mare pe piață. Sunt doi producători interni, plus alții mult mai mici, apoi avem importul în principal din Rusia, deci singurul preț de referință este cel de import. Dacă producătorii interni cresc prețul, mergem și cumpărăm mai mult gaz din Rusia. Asta am făcut și anul trecut, când prețul de import era sub cel din piața internă", a susținut Hajdinjak.

Gazul rusesc, mai ieftin decât cel autohton, depozitat

Potrivit acestuia, prețul gazelor rusești pentru la iarnă este de 90-95 de lei pe MWh. "Tendința este de creștere, pentru că, pentru România, prețul gazelor este legat în continuare de cotațiile petroliere, iar țițeiul s-a scumpit în ultima vreme, deci potențialul este de creștere, dar tot este mai mic decât ultimele licitații pe care le-am văzut pentru gazele înmagazinate, care au fost la 105-108 lei, deci gazul rusesc este mai ieftin decât cel românesc din depozite", a adăugat el.

Acestea sunt prețurile de pe Bursa Română de Mărfuri, singura platformă unde se fac momentan tranzacții de gaze. Hajdinjak a mai spus că pentru el nu contează unde se fac aceste tranzacții, BRM, OPCOM sau ambele, atâta vreme cât există o piață funcțională și există gaz disponibil.

Întrebat dacă, în opinia sa, există semnale că producătorii de gaze au manipulat piața în vreun fel, el a răspuns că nu: "Nu văd nicio manipulare, pentru mine acesta este un comportament normal al pieței și era de așteptat să fie așa".

Oficialul companiei de gaze a mai spus că, din punctul său de vedere, România este bine pregătită pentru iarnă.

"Avem 2,2 miliarde de metri cubi în depozite, aproximativ la fel ca și anul trecut, puțin mai puțin, dar după iarna trecută a rămas un nivel cam mare de gaz în depozite, ca de fiecare dată. În special din punctul de vedere al E.ON, pot spune că suntem bine pregătiți, avem tot gazul de care avem nevoie, cu 100 de milioane de metri cubi mai mult decât obligația noastră. Avem contracte de import care ne dau flexibilitate pentru a acoperi vârfurile de consum. Există situații în fiecare iarnă, când trebuie să ne întâlnim cu toții pentru a rezolva anumite situații, care apar în fiecare iarnă, dar de când suntem în România de fiecare dată s-au rezolvat și nu cred că la iarnă situația va fi mai gravă", a mai spus Frank Hajdinjak.

2009, cel mai greu an

El a amintit că iarna cea mai grea a fost cea din 2009, când rușii au oprit livrările. "Putem acoperi și vârfuri de 75 de milioane de metri cubi pe zi. Avem 30 de milioane din producția curentă, alte 30 de milioane din depozite, iar restul, chiar și 15 milioane de metri cubi, vor veni din importuri", a susținut el.

Întrebat ce se va întâmpla dacă Gazprom oprește din nou livrările, ca în 2009, Hajdinjak a spus că nu are niciun indiciu că acest lucru s-ar putea întâmpla. "Dimpotrivă, cred că sunt foarte interesați să vândă cât mai mult în condițiile actuale de piață".

Totodată, întrebat ce va însemna pentru România gazul care va fi extras din Marea Neagră, el a răspuns că acesta va marca o evoluție importantă.

"Mă aștept ca majoritatea acestor cantități de gaz să meargă la export, bazându-mă pe estimările de consum, care sunt în scădere. Dar pentru poziția României în regiune și pentru independența energetică este un lucru foarte important. Va fi mai scump decât gazul actual din producția internă, pentru că și costurile de producție vor fi mai mari, dar, dacă creștem independența energetică a țării, ne dă șansa să exportăm gaze pe alte piețe, odată cu finalizarea conductei BRUA", a susținut șeful E.ON România.

E.ON România este unul dintre cei mai mari furnizori și distribuitori de gaze pe piața din România, după ce compania germană E.ON Ruhrgas a cumpărat Distrigaz Nord, în 2005. Tot în acel an, E.ON a cumpărat și filiala de distribuție și furnizare a electricității Electrica Moldova.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri