Sistemul Electroenergetic Național este stabil după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, iar estimările actuale nu indică riscuri pentru alimentarea cu energie electrică, a transmis joi Ministerul Energiei. Pentru intervalul de vârf de seară, România estimează un necesar de import de până la 2.300 MW, în condițiile în care capacitatea transfrontalieră de import este de aproximativ 4.000 MW.
Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat joi, la ora 10:53, după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a determinat anterior și oprirea Unității 1.
„Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar activitatea se desfășoară normal. Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național. Pe baza datelor și prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăți deosebite în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, iar necesarul de consum este acoperit în condiții normale printr-un mix de resurse: producție hidro, producție eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică”, a transmis Ministerul Energiei.
Consumul maxim pentru joi este estimat la aproximativ 6.900 MW. În seara precedentă, acesta a ajuns la aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Național. Ministerul arată că România dispune și de rezerve suplimentare de producție pe gaze naturale și cărbune, precum și din surse hidro, solare și eoliene și din sistemele de stocare în baterii.
Printre capacitățile aflate în rezervă se numără Grupul 4 de la Rovinari, de 330 MW, și cel puțin 300 MW din producția Hidroelectrica, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile. Pentru următoarele șapte zile, producția eoliană medie este estimată la aproximativ 525 MW, cu un maxim de 1.560 MW și un minim de aproximativ 100 MW.
„Prin combinarea producției interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro și eoliene și a capacităților aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Național dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producție determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la CNE Cernavodă”, precizează ministerul.
Citește și: VIDEO Centrala nucleară de la Cernavodă s-a oprit. Efectele deconectării reactorului 2 au început să se vadă din primele minute
România a notificat Comisia Europeană. Ce se întâmplă cu capacitățile pe cărbune
Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie pe 7 august privind posibilitatea apariției unei crize de energie electrică, pe fondul secetei hidrologice severe, iar pe 10 august România a notificat situația de criză. O zi mai târziu, situația a fost discutată în cadrul unei reuniuni tehnice extraordinare a Electricity Coordination Group.
Autoritățile române au informat partenerii europeni despre oprirea celor două unități de la Cernavodă și creșterea necesarului de import. Totodată, reducerea voluntară a consumului observată până acum în orele de vârf a fost de aproximativ 200-300 MW, respectiv 3-5%, iar autoritățile discută cu marii consumatori industriali despre posibilitatea mutării unor activități în afara acestor intervale.
România a avertizat Comisia Europeană și că, în actualele condiții, retragerea până la 31 august a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune, asumată prin jaloanele PNRR, ar putea crea riscuri suplimentare pentru siguranța sistemului energetic.
„România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E realizarea unei evaluări regionale actualizate și clarificări privind disponibilitatea practică a asistenței de urgență între operatorii de transport și sistem (...). În cadrul aceleiași reuniuni, România a semnalat că, în actualele condiții, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național”, se arată în comunicatul Ministerului Energiei.
Editor : A.D.
