Prețul petrolului a depășit duminică 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, investitorii fiind îngrijorați că războiul din Iran ar putea duce la restricții prelungite asupra fluxurilor de petrol din Orientul Mijlociu.
Brent a crescut cu 17% până la 108,73 dolari pe baril, după ce săptămâna trecută înregistrase deja o creștere de 28%, în timp ce țițeiul american a crescut cu 19% până la 108,33 dolari pe baril, transmite Reuters.
Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei să-i succeadă tatălui său, Ali Khamenei, în funcția de lider suprem, semnalând că cei din linia dură rămân ferm la putere în Teheran, la o săptămână de la începutul conflictului cu Statele Unite și Israelul.
Fără semne de încetare a ostilităților în Orientul Mijlociu și cu petrolierele care încă nu îndrăznesc să traverseze Strâmtoarea Ormuz, investitorii se pregătesc pentru o perioadă lungă de costuri energetice mai mari.
„Economia globală rămâne dependentă de fluxul concentrat de petrol și gaze naturale din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz”, a remarcat Bruce Kasman, economist șef la JPMorgan.
„Scenariul pe termen scurt este o creștere către 120 de dolari pe baril, urmată de o moderare pe măsură ce conflictul se va calma în curând”, a adăugat el. „Însă, în absența unei rezoluții politice clare și decisive, se preconizează că prețurile petrolului Brent se vor stabili la un nivel ridicat de 80 de dolari pe baril până la jumătatea anului”.
Un astfel de rezultat ar putea reduce creșterea economică globală anuală cu 0,6% pentru prima jumătate a acestui an și ar putea crește prețurile de consum cu o rată anuală de 1%, a spus el.
Kasman a avertizat că un conflict mai amplu și susținut ar putea duce prețul petrolului la peste 120 de dolari pe baril și ar risca o recesiune globală.
Wall Street a coborât în tranzacțiile de dinaintea sesiunii, pe măsură ce contractele futures S&P 500 au scăzut cu 1,6%, iar contractele futures Nasdaq au scăzut cu 1,7%.
Contractele futures Nikkei din Japonia au scăzut la 52.400, în cădere drastică față de închiderea de vineri de 55.620.
Pe piețele obligațiunilor, riscul creșterii inflației a depășit considerentele legate de refugiul sigur, iar contractele futures pe obligațiuni de stat pe 10 ani au scăzut cu 13 puncte, în timp ce contractele futures pe trei ani au scăzut cu 22 de puncte.
Investitorii au căutat lichiditatea dolarului, evitând monedele țărilor care depind de importurile de energie, inclusiv Japonia și o mare parte din Europa.
Dolarul s-a apreciat cu 0,3% până la 158,35 yeni, în timp ce euro a scăzut cu 0,7% până la 1,1537 dolari.
Aurul a scăzut cu 0,6%, ajungând la 5.140 dolari pe uncie, dealerii speculând că investitorii vor trebui să înregistreze profituri acolo unde pot pentru a acoperi pierderile din alte părți.
Editor : A.C.
