Profitul Mării Negre, între stat şi privat – analiză Business Club

Data actualizării: Data publicării:
exploatare marea neagra

Modificarea legii offshore ar duce la o împărţire a profitului din exploatarea zăcămintele de gaze din Marea Neagră la 60% pentru stat. Bugetul, prin redevenţe, impozit pe profit şi salarii tot ar lua cea mai mare parte, dar companiile ar fi mulţumite cu o astfel de împărţire. Actualele prevederi confiscă 90% pentru stat.

De frica plecării investitorilor din Marea Neagră, statul acceptă mai puțin și s-a ajuns la un consens. Ar urma să primească 60% din profitul generat de exploatarea gazelor din apele românești, situație acceptată și de petroliști. Asta, desigur, dacă proiectul de lege inițiat de Guvern referitor la modificarea legii offshore, considerată mult prea restrictivă, va fi adoptat în forma propusă. Pe legea acum în vigoare, statul lua 90% din profitul afacerii.

De ce este importantă relaxarea condițiilor fiscale

Sunt presiuni uriașe pe investițiile din Marea Neagră venite tocmai de peste Ocean. Resursele din apele românești reprezintă o amenințare reală pentru dominația rusească în Europa de Est. Iar Statele Unite nu vor să permită asta, mai ales că beneficiar direct al întârzierii acestor proiecte a fost Moscova.

Relaxarea condiţiilor fiscale, considerate acum împovărătoare, ar putea face fezabilă exploatarea gazelor din Marea Neagră, pentru că în prezent, sistemul de impozitare din România este unul care efectiv descurajează investițiile, atrag atenția experții din piață.

Și Guvernul a realizat acest lucru, dar abia sub ameninţarea plecării investitorilor. Se încearcă acum o corecţie pe alocuri după ce Exxon a anunţat că este gata să renunţe la proiectele din Marea Neagră și după ce administraţia americană a intervenit pentru a debloca situaţia.

Pentru a evita riscul de a avea investiţii blocate pentru totdeauna în Marea Neagră, Ministerul Energiei a elaborat un proiect de lege prin care se mai relaxează din condiţiile împovărătoare din legea offshore şi se acceptă mare parte din solicitările companiilor petroliere pentru a putea derula proiectele de exploatare a gazelor.

În actualul sistem, statul ia 90% din profitul generat de un proiect standard de gaze naturale offshore. Aşadar, compania petrolieră, cea care investeşte pentru extracţia gazelor şi punerea lor pe piaţă, ar rămâne cu doar 10%. O situaţie inacceptabilă, care explică şi intenţia americanilor de la Exxon de a renunţa la cota de participare din proiectul Neptun Deep, considerat a fi acum cel mai promiţător perimetru dintre cele aflate în explorare pe platoul continental al Mării Negre.

România, amenințată de riscul creșterii dependenței de importuri

Însă prin modificările din proiect, cota totală a statului ar urma să atingă un nivel mai echilibrat, de aproximativ 60% din profiturile generate. De asemenea, prin schimbările propuse companiile vor putea să deducă sume mai mari ca investiţii din impozit și va exista un impozit suplimentar doar pentru preţuri mai mari de 100 de lei pe Megawat de gaze. În actualele prevederi, se plătea în plus de la un nivel de 45,7 lei pe megawatt. Companiile vor putea să-şi deducă investiţii din acest impozit suplimentar de până la 60%, faţă de o limitarea la 30% cât este acum în vigoare.

Sunt mici concesii făcute investitorilor, dar până la intrarea lor în vigoare va trece ceva vreme şi nu există garanţii că vom avea toate aceste promisiuni. Specialiștii atrag atenția că sistemul actual de impozitare nu face decât să descurajeze investițiile, să limiteze activitatea la depozitele mature onshore și să scadă producția națională, ceea ce ar crește dependența de importuri.

Pentru România, investițiile offshore ar reprezenta un câștig uriaș. Un studiu Deloitte arată că proiectele din apele româneşti pot aduce beneficii de 26 miliarde de dolari statului român. Iar Agenţia pentru Resurse Minerale estimează că pe platforma continentală a României există rezerve de gaze de 200 de miliarde de metri cubi.

Citiți și:  Cele cinci motive pentru care România are nevoie de gazele din Marea Neagră

Editare web: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri