Termen limită pentru evitarea lacătului pe reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Statul român va mai negocia cu chinezii construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă doar până la 20 decembrie. Dacă nu se ajunge la un acord, proiectul va fi abandonat.

Foto: Unitățile, începute în 1984-1985, nu și-au găsit până acum investitor

Informații precedente arătau că negocierile se poartă în jurul posibilității ca partea română să dețină un control minim asupra activităților desfășurate acolo și a unui ajutor de stat acordat chinezilor.

Negocierile dintre statul român şi compania Statul român va mai negocia cu chinezii construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă doar până la 20 decembrie. Dacă nu se ajunge la un acord, proiectul va fi abandonat. privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă vor continua până la 20 decembrie, potrivit deciziei aprobate de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, din 17 octombrie.

Documentul arată că dacă părţile nu ajung la niciun acord, pot abandona proiectul fără a plăti despăgubiri, însă este necesară o notificare scrisă către cealaltă parte în acest sens.

“Aprobarea continuării negocierilor asupra documentelor investiţiei în aceleaşi condiţii din memorandumul de înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă (“MoU”), până la data de 20 decembrie 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricărei părţi de a înceta MoU fără nicio despăgubire printr - simplă notificare scrisă către cealaltă parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord asupra documentelor investiţiei şi în măsură în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva parte”, potrivit documentului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat recent că proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă va fi inclus în Strategia Energetică a României 2016-2030.

Documentul final al strategiei, principalul proiect al actualului ministru al Energiei, va fi pus în dezbatere publică în prima jumătate a lunii octombrie.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat  în luna mai raportul Ministrului Energiei privind stadiul şi evoluţia proectului de construcţie a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă.

Preşedintele Klaus Iohannis, a afirmat atunci că acesta este o investiţie prioritară, care va duce la creşterea ponderii energiei nucleare în producţia totală de energie la cel puţin 30%.

În noiembrie 2015, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro.

Proiectul reactoarelor 3 şi 4 presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 Mwh.

Potrivit Danielei Lulache, CEO Nuclearelectrica, discuțiile cu partea chineză se purtau în jurul mecanismului de ajutor de stat cuvenit acestora. "Guvernul a emis o scrisoare-suport, ca parte din acest întreg mecanism și care în principiu spune următoarele: România este conștientă că acest proiect se poate dezvolta doar cu implicarea și sprijinul statului român, statul român consideră acest proiect un proiect strategic prioritar și descrie o serie de mecanisme de sprijin pe care să le analizeze și să le acorde pentru dezvoltarea proiectului. Parte din aceste mecanisme de sprijin sunt implementarea mecanismului contractelor pentru diferență, o serie de facilități fiscale eventual, garanții de stat pentru finanțarea proiectului", spunea în vară aceasta.

Lulache mai spunea că o parte din aceste mecanisme de sprijin reprezintă ajutoare de stat și vor trebui aprobate de către Comisia Europeană. Tot ea afirma și că partea română caută modalitatea prin care poate păstra un control minim dar esențial asupra activităților de exploatare derulate de chinezi.