WWF: În România râurile distruse sunt protejate iar cele neafectate, ignorate

România va rămâne în infringement dacă o propunere de HG privind protejarea râurilor, realizată defectuos, nu va fi modificată.

Hotărârea aflată în prezent în lucru la nivelul Guvernului, menită să rezolve procedura de infringement împotriva României lansată de Comisia Europeană acum trei ani, va proteja râuri deja afectate, lăsându-le vulnerabile pe cele mai prețioase dintre ele, spun specialiștii cunoscutei organizații de mediu WWF, într-un comunicat de presă.

Râuri parțial distruse, precum Tăia, Chițiu sau Porcu au fost incluse în lista „sectoarelor tampon” și „de excludere”, în timp ce Râul Alb, Șucu, Olteana sau Nera, printre ultimele râuri neafectate din România – pot rămâne fără protecție, spun ei.

România deține încă unele dintre cele mai valoroase râuri de pe continent, dar acestea sunt vulnerabile, spune WWF. Pentru a fi protejate, guvernele UE și-au asumat obligațiile legale în temeiul Directivei Cadru Apă - pentru a menține aceste râuri naturale sau, în termeni legali, cu o stare ecologică bună și foarte bună - și Directivei Habitate – pentru a proteja speciile pe care râurile le găzduiesc.

România nu a reușit să transpună corect în legislația națională obiectivele Directivei Cadru Apă, pentru care este necesară o evaluare a impactului proiectelor de infrastructură asupra apelor. În lipsa acesteia, multe râuri au fost afectate din cauza construcției de microhidrocentrale.

Nici Directivele Habitate și Păsări nu sunt corect implementate, deși în ultimii patru ani, mai multe ONG-uri au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru implementarea corectă a Directivelor și o protecție a ecosistemelor afectate în special de construcția unor amenajări hidroenergetice, cum este cazul Defileului Jiului.

În consecință, în mai 2015 Comisia Europeană a deschis un proces de infringement împotriva României. Dacă acesta nu va fi soluționat prin corecta transpunere și implementare a directivelor europene, țara noastră riscă să primească penalități uriașe.  

WWF și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură au încheiat un protocol în ianuarie 2014 prin care Ministerul se angaja ca până în luna mai a acelui an să desemneze zonele în care râurile valoaroase din punct de vedere ecologic vor fi protejate.

Patru ani mai târziu și ceva mai multe guvernări, Ministerul Apelor și Pădurilor grăbește acum procesul, din dorința de a închide infringementul prin acest act normativ, ignorând factorii interesați, dar și problemele pentru care CE a deschis procesul de infringement.

WWF: Ce ar trebui să facă România

• să țină cont de atingerea și menținerea stării ecologice bune și foarte bune a corpurilor de apă, dar și a speciilor și habitatelor care depind de aceste ape.

• ar trebui eliminată condiția prin care zonele protejate trebuie să aibă simultan atât o stare foarte bună pe baza elementelor biologice și hidromorfologice, precum și să se afle și într-o zonă protejată.

•  

  trebuie completată propunerea de HG încât restricțiile să se aplice nu doar sectoarelor de râuri din rețeaua Natura 2000, ci și celor din alte tipuri de arii naturale protejate de interes național, respectiv parcuri naționale, parcuri naturale și rezervații, și pentru secţiuni de râuri incluse în arii naturale protejate de interes internațional (geoparcuri, biosfere etc).

• trebuie clarificată metodologia de desemnare a fiecărei categorii de protecție și rolul „secţiunilor de referinţă” și a influenței acesteia la stabilirea sectoarelor de excludere și tampon.