Video Alexandru Nazare, după decizia S&P de a reconfirma ratingul României la „BBB-”. „E un rezultat important, dar nu este suficient”
După ce agenția S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, menținând însă perspectiva negativă, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut prima reacție, punctând faptul că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene au cântărit decisiv în evaluare. Oficialul avertizează însă că „rezultatul nu este suficient”. Pentru 2027, principala miză este adoptarea unui buget credibil și continuarea reducerii deficitului, în timp ce S&P atrage atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și de necesarul ridicat de finanțare.
„Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
„Următoarele obiective sunt vitale: încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabile”, a adăugat Nazare.
S&P confirmă progresele realizate în consolidarea fiscală
Potrivit agenției, rezultatele obținute de România în 2025 și pe parcursul anului 2026 au fost notabile în ceea ce privește ritmul consolidării fiscale.
S&P estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape un punct și jumătate procentual sub nivelul înregistrat în 2025. Evoluția este pusă pe seama disciplinei în ceea ce privește cheltuielile publice și a menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare.
Menținerea ratingului României în categoria recomandată investițiilor a ținut cont și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic pentru 2026.
Potrivit Ministerului Finanțelor, fondurile din PNRR au ajuns la rate de absorbție de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.
S&P consideră că progresul înregistrat în consolidarea fiscală reprezintă un element important pentru menținerea ratingului. Agenția a estimat încă din evaluarea precedentă un deficit de 6,25% din PIB pentru acest an, nivel considerat în continuare ridicat în comparație cu alte state europene.
Perspectiva negativă, menținută din cauza riscurilor politice și fiscale
În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă pentru România. Agenția subliniază riscurile asociate implementării programului de consolidare fiscală asumat de România în cadrul procedurii de deficit excesiv a Uniunii Europene.
Potrivit evaluării, blocajul politic prelungit și riscul unor compromisuri politice adoptate în ultimul moment ar putea periclita reducerea preconizată a deficitelor gemene ale României până în 2029.
S&P atrage atenția în special asupra perioadei 2027-2028, când măsurile de consolidare fiscală vor trebui continuate, în timp ce România se confruntă cu un necesar ridicat de finanțare.
Agenția consideră că formarea unui guvern susținut de o majoritate parlamentară și adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027-2028 sunt esențiale pentru menținerea traiectoriei de consolidare fiscală.
În scenariul de bază al S&P, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un asemenea cadru.
Costurile de finanțare și datoria publică, printre riscurile identificate de S&P
Agenția avertizează că necesarul mare de finanțare și creșterea costurilor de împrumut vor continua să exercite presiuni asupra cheltuielilor cu dobânzile. Acestea sunt estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028.
În același timp, datoria publică netă este estimată să urce la peste 60% din PIB în 2027. Profilul de credit al României este constrâns și de nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent. S&P estimează că acesta va ajunge la 7,5% din PIB în 2026 și la 7% din PIB în 2027.
România rămâne astfel dependentă de un nivel important de finanțare externă, iar schimbările în încrederea investitorilor și în condițiile de finanțare pot avea efecte asupra economiei și asupra finanțelor publice.
Ce ar putea aduce revenirea perspectivei la „stabilă”
S&P subliniază că perspectiva ratingului ar putea reveni la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce, ceea ce ar opri deteriorarea bilanțurilor guvernamentale și externe.
Un asemenea scenariu ar putea fi susținut, în opinia agenției, de un plan de politici publice credibil pe termen mediu, eventual fundamentat pe un consens politic larg, precum și de relansarea creșterii economice.
Alexandru Nazare spune că obiectivul Guvernului nu trebuie să fie doar menținerea ratingului actual: „Agenția analizează deja capacitatea României de a continua acest parcurs în 2027 și 2028. Prioritatea absolută este construirea unui buget credibil pentru 2027, bazat pe măsuri clare și sustenabile, care să continue reducerea deficitului fără să compromită premisele relansării economice”, a declarat ministrul Finanțelor.
„Avem nevoie de consens politic în jurul acestor obiective pentru ca traiectoria fiscală a României să nu fie pusă sub semnul întrebării de blocaje politice sau de ciclul electoral. Ambiția noastră nu trebuie să se oprească la protejarea calificativului de investiții. Trebuie să creăm condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, în timp, pentru îmbunătățirea ratingului și reducerea costurilor de finanțare ale României”, a completat Alexandru Nazare.
Editor : C.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
