Analiză Business Club: Euro a depășit pragul de 4,9 lei. Ce va face BNR

Data actualizării: Data publicării:
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu privește la camera de fotografiat.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Coordonate noi pentru curs, după luni bune de închistare la 4,875 de lei, unde au fost eforturi mari de menținere cu intervenții care au consumat cantități considerabile de valută. Cotațiile au deja două zile de urcare puternică, poate peste tot ce era anticipat. Spargerea lui 4,9 lei a fost facilă ieri iar astăzi au urmat alte urcări, chiar greu de anticipat.

Așa cum se întâmplă de obicei, după ce e spart un nivel, cotațiile își caută noile referințe. La noi, pentru că BNR nu lasă cursul liber de capul lui, se testează mai degrabă și limitele acceptate de autoritatea centrală. Și astăzi s-a îndrăznit. 4,91 nu a prezentat nicio piedică și mai apoi nici 4,92. La 4,925 s-a întâmplat ceva. Devine un nivel important, însă nu e clar care va fi rolul său.

La 4,925 s-au simțit intervențiile BNR. Au fost clare. Astăzi piața nu s-a apropiat de volumele de ieri dar totuși în zona acestui nivel au apărut ordinele care îl dădeau înapoi, indiciu clar de intervenție pentru că acolo se concentrau vânzări de valută. Se vede și pe grafic cum după ce cotațiile s-au apropiat de 4,925 s-a întors.

După o calmare de moment a revenit presiunea ascensiunii și piața, speculativ, va încerca. Și va depinde de BNR mișcarea viitoare. Dacă apară puternic aici atunci acesta va deveni nivelul de rezistență. Dacă pică și acest prag, atunci drumul e deschis către 4,95 care va deveni noua rezistență, adică nivelul de sus greu de depășit. Nu înseamnă că va înțepeni acolo. Se eliberează tensiune și apoi își va căuta un nivel de echilibru ceva mai jos. Posibil chiar pe unde e acum, însă cu perspectiva unor variații.

Dar lucrurile se vor așeza după cum e voia BNR. Și nu are de cele mai multe ori reacții predictibile în astfel de momente. Ne-am referit de ieri la contextul defavorabil monedelor emergente ca un factor de presiune. Doar că el nu e de ieri de azi. E drept, s-a accentuat de vreo două săptămâni, perioadă în care dolarul a fost favorizat de pariuri.

Factorii externi care influențează cursul valutar

Astăzi, randamentele la obligațiunile americane la 10 ani urcaseră până la 1,75%. Bondurile la 30 de ani aveau dobânzi 2,45%. Sunt creșteri mari de unde atunci când pandemia ustura mai tare dobânzile tindeau să fie real negative. Economia americană să înzdrăvenește bine, iar programul de infrastructură de 3.000 de miliarde de dolari despre care președintele Joe Biden urmează să dea detalii este ultimul impuls.

Prin Europa, lucrurile sunt mai complicate și atunci banii se pun la adăpost și pe aceste fonduri apar și mișcări speculative. La noi impactul psihologic al cursului este mare la nivel de public. Poate nu ar trebui să fie, dar se consumă resurse importante pentru a păstra diverse niveluri de curs. Și se vede importanța dată cursului din evoluția comparativă cu cea din regiune.

Față de perioada imediat dinaintea pandemiei, zlotul polonez și forintul unguresc s-au depreciat cu niveluri între 7 și 8%. Leul a pierdut mai puțin de 3%. Desigur, în teorie, intră și alte elemente legate de indicatorii macro, dar în situația de față nu e cazul - la toți România stă mai prost. Deprecierea e mai mică la noi pentru că moneda a fost apărată. E drept că mai contează și nivelul dobânzilor - la noi dobânda cheie a BNR e la 1,25%, în Polonia autoritatea monetară a dus-o la 0,16%.

Dar sunt elemente din planul secund. Nivelurile au fost păstrate artificial. Și mărfurile acelea exprimate în lei, zloți, forinți sau coroane... concurează pe aceleași piețe de desfacere din vest. Și exprimate în euro unele au devenit mai ieftine, deci și-au sporit competitivitatea.

Îngrijorarea de la noi este legată în principal de efectul în inflației. Mai contează și impactul asupra datoriei publice în valută, situația unui deficit de cont curent mare, dar în principal transmisia în prețuri. Nu neapărat prin prețurile mărfurilor de import ci prin tarifele exprimate direct în monedă străină în diverse contracte de servicii.

O depreciere de 1% a monedei are ca efect direct o creștere de 0,3% a indicelui prețurilor de consum. Sunt calcule precise făcute de economiști. Efectul e la nivel de 12 luni în condiții neutre, fără alți factori care pot mișca inflația într-o direcție sau alta. Se face că acum cu acest nivel din piață să avem o depreciere de 1% de la începutul anului. Deci cam acesta este traseul. Se va adăuga la un trend al inflației de creștere deja evident, însă evident asta se întâmpla cam peste tot în lume.

Partenerii noștri