Sari la conținut

ANALIZĂ. Creşterea economică de 8,8%, un butoi cu pulbere. M. Isărescu: "Şi mortul e macrostabil"

Nota de bază în raportul MCV este că reformele au stagnat şi că modificările legislative pregătite reprezintă paşi înapoi. Din punct de vedere economic, guvernul iese în faţă cu o creştere economică de 8,8% în trimestrul trei, una aproape dublă faţă de potenţial şi doar acest lucru ar trebui să dea fiori.

Grafic, economie - Guliver GettyImages

FOTO: Getty Images

Premierul Mihai Tudose: „O veste foarte bună pe care o ştiţi sau proastă pentru cei care ne doreau sfârşitul tragic în chinuri, 8,8 creşterea economică pe trimestrul trei faţă de trimestrul doi, ceea ce ne face optimişti pentru chiar un spre 6 creştere totală pe 2017. Numai că nu am murit cum ne doreau unii, ci suntem de invidiat pe locul 3 în lume”.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: „Am văzut creşterea economică chinezească de 8,8%, nici măcar China nu mai are”.

Ionuţ Mişa, ministrul finanţelor: „România este în acest moment prima ţară din Europa ca creştere economică”.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: „Dacă ne uităm la creşterea ecpnomică din 2015 şi până în trimestrul doi, versus creşterea consumului populaţiei, marea majoritate a ţărilor din EU sunt pe linia de 45 de grade, deci au o creştere a consumului în linie cu creşterea ofertei interne, cresterea PIB, în timp ce se remarcă un grup de ţări, printre care suspecţii de serviciu, ţările baltice, Ungaria, Bulgaria şi România, care au o creştere a consumului mai rapidă decât creşterea economică, iar România iese complet din peisaj. Avem o creştere a consumului mult peste creşterea ofertei interne, iar dacă adăugăm şi trimestrul trei ieşim în decor”.

Lucian Croitoru, consilier BNR: „Este similară cu expresia: de data aceasta este diferit, ei cred că de data aceasta o să meargă. Şi expresia de data asta e diferit implică lipsă de cunoaştere, dar nu neapărat a efectelor negative, ci a inevitabilităţii unei crize. Următoarea recesiune e inevitabilă, ne îndreptăm spre ea, timpul tot curge până la următoarea recesiune şi semnele se acumulează, aici sunt câteva semne că în SUA lucrurile se complică, nu intru acum în detalii... Dar vreau să vă spun că expansiunea ... se cam încheie, după părerea mea nu mai durează foarte mult”.

Lucian Croitoru a precizat că a vorbit în nume propriu, ca economist, iar poziţia sa nu implică BNR.

Iar cuvintele sale trebuie luate în serios. Se vorbeşte foarte mult de încheierea actualului ciclu de creştere economică, care în cele mai optimiste scenarii durează până în 2019. Sunt însă voci care vorbesc de un deranj chiar mai devreme. Bursele sunt umflate, în piaţa obligaţiunilor e o bulă speculativă.

În tot acest context care începe să devină ceţos, România îşi pune singură probleme. Creşterea economică peste puteri este obţinută cu pierderea sănătăţii, doar pentru a satisface cine ştie ce promisiuni electorale înguste. Căştigurile sunt limitate la anumite categorii sociale, sunt pe termen scurt. Pierderile sunt generale şi de durată.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Noi ar trebui să mai învăţăm şi din istorie, toate ciclurile din România au fost că pe perioadă de 10-15 ani am crescut mai mult decât media europeană, pe urmă a intervenit ceva şi ne-am pomenit iar în coadă. Cei care au creşteri foarte mari o perioadă, după care sunt obligaţi să frâneze brucs, dacă sunt conştienţi, când le faci trendul pe termen lung, constaţi că nu au recuperat din decalaj. Ia definiţia în creştere pe consum, fără să ai pretenţia de eutarhie. Unde se poate măsura mai bine şi fără echivoc că ai stimulat ceva mai bine un sector decât în partea externă. Dacă se dă prea mult decât poate să producă economia la momentul x înseamnă că s-a creat un dezechilibru. E o chestiune de dozaj”.

Mugur Isarescu a devenit destul de critic la adresa guvernului prin astfel de vorbe. Nu o spune cu subiect şi predicat, dar este clar un avertisment- nu faceţi bine ce faceţi. Ideea este că acum, cu aceste politici fiscale, pierdem foarte rapid ce s-a câştigat greu în mulţi ani de suferinţă, când economia s-a ajustat după criză. Avem MCV-ul pe justiţie, tare ar fi fost bine să avem ceva similar şi pentru economie, pentru finanţele publice. Pentru că un raport ar fi spus că reformele sunt uitate de multi ani şi situaţia se deteriorează văzând cu ochiul liber. Avem prognozele obţinuite ale Comisiei, ating chestiunile sensibile, dar un raport specific ar fi fost bun.

Totodată, observăm că personaje cheie din spaţiul public au devenit mult mai critice la adresa guvernului. Asta pentru că acum lucrurile arată mult mai rău şi este timpul să se vorbească de pericole. Evident mai e nevoie ca şi de partea cealaltă să fie măcar o ureche sensibilă care să asculte. Şi mesajul pe care trebuie să-l audă este că pierdem lucrul cel mai preţios.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR: „E mare confuzie ce înseamnă această macro stabilitate. Şi mortul e macro stabil. Cine e mai stabil decât unul rece şi pe masă!. Acum, eu cred că s-a înţeles că e foarte importantă macrostabilitatea. Orice creştere, dacă nu se face în condiţii de echilibre, mai devreme sau mai târziu va fi întreruptă şi tendinţa pe termen lung nu e de apropiere a nivelului de creştere, de reducere a decalajelor, ci dimpotrivă, constaţi că se adâncesc. De aceea am spus că de macrostabilitate trebuie să avem grijă ca de lumina ochilor. Nu e de joacă.”

Avem mesaje mai dese si mai dure că politicile sunt prociclice, adică pun gaz pe foc, că pierdeam sănătate, deja intrăm in zona de pericol. Doar că din zona guvernamentală, unde ar trebui să mai avem şi capete limpezi, situaţia e tratată cu indiferenţă. Treaba merge bine, cu toate că sunt semne vizibile că tot climatul se înrăutăţeşte- cursul, dobânzile, riscul de puseu inflaţionsit.

Iar creşterile peste potenţial sunt tratate ca mari victorii în drumul spre societatea multilateral dezvoltată, cum se spunea în alte vremuri. Creşterea economică este peste aşteptările de la început de an. Deci se generează mai mult şi atunci să o împărţim repede. Cum? Pai aşa cum ştie guvernul mai bine: pe salarii şi pensii. Astăzi a fost aprobată a doua rectificare bugetară din acest an.

Pe sold cheltuielile cresc cu circa jumătate de miliard de lei, ca urmare a unei prognoze de PIB mai mare în acest an. În rest se fac realocări în interiorul bugetului. Marii câştigători sunt ministerul muncii, care primeşte suplimentar 630 de milioane de lei. E ministerul care are grijă de asistenţa socială a patriei.

Către bugetele locale se dau suplimentar 612 milioane de lei. Şi dacă vă aduceţi aminte de ştirile nostre despre primăriile rămase fără bani de lefuri după ce majoraseră salariile peste puterile lor financiare, vă faceţi deja idee pentru ce sunt acei bani. Şi la restul instituţiilor unde se mai dau bani tot pentru salarii se vor duce în cea mai mare parte.

Dar ministrul finanţelor Ionuţ Mişa, când vorbeşte de creştere economică şi încasările bugetului, face referiri la alte chestiuni.

Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor: „România este în acest moment prima ţară din Europa ca şi creştere economică şi această evoluţie pozitivă ne face să fim foarte încrezători privind evoluţia ulterioară a încasărilor la buget şi, implicit, posibilitatea de a finanţa proiecte importante pentru România. Ne va da posibilitatea să finanţăm proiecte legate de autostrăzi şi spitale regionale, doar o parte dintre proiectele importante pentru societate”.

Din zona guvernamentala auzim ca o laudă că România reuşeşte să se încadreze la limita de deficit de 3% cu sacrificarea totală a investiţiilor. Deficit la limită pe o creştere economică explozivă. Ce uită să spună oficialii noştri este că doar Spania are un deficit mai mare. Şi că doar în perioade de expansiune economică ar trebui să avem deficit cât mai mic. Chiar excedent în situaţii fericite. Seamănă mult situaţia de acum cu cea din 2008, când un guvern Tăriceanu termina cel mai bun an de creştere economică din istorie cu un deficit de peste 5%.