Peste 100 de milioane de euro, factura politicilor economice

Data actualizării: Data publicării:
euro bancnote teancuri bani crop

România achită anual o factură cifrată la zeci de milioane de euro, dacă nu peste 100 milioane euro, din cauza creșterii dobânzilor la care se împrumută pe piețele externe. La capitolul costuri de împrumut suntem într-o poziție comparabilă cu a Greciei și a Serbiei, în spatele unor țări cum ar fi Chile.

România va trebui să achite în acest an și anii următori sume mai mari în contul serviciului datoriei publice guvernamentale, din cauza șubrezirii poziției sale pe piețele financiare internaționale. Cifrele sunt incluse în statisticile oferite de către Banca Națională la titlurile pe zece ani.

Dacă în martie 2016 dobânzile percepute României la titlurile pe 10 ani erau plasate în intervalul 3,22% - 3,43%, acum acestea au ajuns la 4,38% - 4,55%, în funcție de cerere - ofertă.

”La începutul anul trecut dobânzile erau la 3,3% - 3,4%, au urcat la un moment dat, la finele anului trecut la 4,45% și acum sunt pe la 4,4%”, spune Ionuț Dumitru, economist, șef al Consiliului Fiscal, un critic al politicilor orientate spre creșterea cheltuielilor statului cu salariile și a consumului.

”Este cam un punct procentual peste punctul de început din 2017, este o creștere mai mare decât în cazul altor țări căci am avut o majorare pe finalul anului trecut a dobânzilor în piața interbancară și o deteriorare de sentiment față de România. Dar creșterea față de ianuarie 2017 este 1%. Față de decembrie era undeva pe la 4,2%, acum suntem la 4,4 %. Maximul a fost 4,48 % în octombrie anul trecut”, spune el.

Dar ce înseamnă o creșetere de 1%? Potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, nivelul serviciului datoriei publice guvernamentale pe acest an este de 46,67 miliarde lei. Aceasta înseamnă că România trebuie să achite acești bani cu titlul de rate de capital, dobânzi si comisioane. O creștere de 1% a dobânzilor arată că România trebuie să verse suplimentar aproximativ 466 milioane lei, respectiv 100 milioane euro, doar în urma acestei creșteri.

Majorarea dobânzilor nu trebuie pusă neaparat pe evoluțiile piețelor financiare. Spre exemplu, cazul Poloniei. Costurile de împrumut la titlurile pe zece ani sunt egal cu cele de la începutul lui 2016. In intervalul scurs de atunci creșterea costurilor a fost sub 0,5 puncte procentuale, în pofida turbulențelor și a crizelor de imagine înregistrate de această țară în ochii creditorilor.

Creșterea costurilor de împrumut ale României indică așteptări negative ale piețelor financiare față de nevoile de finanțare ale României, în pofida creșterii economice. Un deficit de cont curent în creștere semnifică nevoi de finanțare mai mari, iar aici România este penalizată. Spre deosebire de economiile din regiune, unde "inflația s-a îmblânzit", la noi s-a amplificat (4,7% an/an în februarie), observa Capital Economics, într-o analiză publicată zilele trecute.


Cehia, Ungaria și Croația vor înregistra excedente de cont curent (0,9%, 2,4% și 2,6%), în vreme ce România ar putea înregistra cea mai mare rata din Europa Centrală și de Est a a deficitului de cont curent în 2018, după cel al Serbiei (- 4,1% din PIB, față de -5,3% in Serbia). Deficitul de cont curent al Poloniei va fi minor (-0,3%), spun estimări ale Erste Group Research publicate tot zilele trecute.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri