Comisia de Afaceri Europene: Legea anti-multinaționale, un dezastru

Doru Cireaşă Data actualizării: Data publicării:
shutterstock_371141105

Senatorii au adoptat tacit marți o propunere legislativă a PNL privind plata impozitului pe profit de către multinaționale care nu este decât un copy-paste integral și nefericit după o Directivă europeană în domeniu. Propunerea a trecut deși Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului a dat un aviz negativ care demonstrează cât de după ureche se fac legile în România. Comisia sfătuiește parlamentarii să se mărginească la ce se pricep.

161019_alina_gorghiu_ICCJ_02_INQUAM_Octav_Ganea
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Cu scopul de a stabili un echilibru pentru toate firmele care desfășoară activități economice pe teritoriul României, parlamentarii au propus într-o inițiativă legislativă ca impozitele să fie plătite chiar în statul în care se generează profitul, astfel încât companiile care activează și în alte țări să nu mai poată evita plata taxelor și impozitelor în țara noastră. Proiectul de lege a trecut marți de Senat și e va ajunge, pentru votul decisiv, la deputați, informează Avocatnet.ro.

Dar despre ce este vorba? În toamna anului trecut peste 20 de parlamentari liberali, printre care şi Alina Gorghiu şi Daniel Zamfir, au iniţiat un proiect de lege care prevede impozitarea în România a profitului obţinut de marile companii în ţara noastră.

Proiectul de lege nu era decât un copy-paste după Directiva europeană 2016/1164 care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019. Inițiatori au copiat directiva UE cu conștiinciozitate, singura modificare constând în faptul că au scos din proiect ultimul articol al Directivei care privește data intrării în vigoare a acesteia. Proiectul de lege prevede ca dată de aplicare a acestuia 1 ianuarie 2017.

Propunere legislativă a PNL, numită ”stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale”, a apărut pe situl Camerei Deputaților o zi după ce Alina Gorghiu a lansat un atac pe Facebook la adresa companiilor internaționale care ”își trimit profitul în afară prin diverse tertipuri”. Inițiatorii liberali au spus că propunerea lor ”garantează că impozitele trebuie să fie plătite acolo unde sunt generate profiturile, în ţara în care este creată valoarea, adică în România”.

Deputaţii PNL şi-au fundamentat proiectul ”şi pe o realitate incontestabilă care s-a consolidat în economia românească, şi anume adâncirea dezechilibrelor dintre cei care plătesc impozitele în România şi cei care se sustrag de la plata acestor obligaţii fiscale”. ”Astfel, în vreme ce unii întreprinzători plătesc 16% impozit pe profit, unele companii cu activitate în mai multe state își trimit profitul înregistrat în România, în state terțe din lume, inclusiv prin intermediul unor societăți comerciale de tip offshore. De asemenea, este de notorietate deja faptul că, tot mai frecvent, companii care activează în România se străduiesc să ajungă la un profit contabil zero, tocmai ca să evite să plătească taxe și impozite în România, folosindu-se de diferite societăți comerciale internaționale pentru a scăpa de responsabilitățile fiscale românești”, spun ei.

O prevedere neaplicabilă

Promițătoare ca subiect, cu priză la electorat, propunerea PNL nu este aplicabilă și conține erori. Proiectul de lege nu este propriu-zis o transpunere a Directivei 1164 în legislația noastră, adică realizarea unei legi noi, racordată la prevederile naționale, inclusiv la Codul Fiscal, ci o copiere mecanică a Directivei europene.

Mai mult sunt nerespectate cerințe cuprinse în Directiva 1164. În articolul Directivei nepreluat de parlamentarii PNL în proiectul de lege, legiuitorul european cere statelor membre UE să trimită la Bruxelles, anterior intrării în vigoare, legile realizate pentru implementarea Directivei. Prevederea lipsește din proiectul românesc.

O astfel de lege contravine actualului Cod Fiscal, aflat în vigoare, dar și Tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate de România, comenta anul trecut acest proiect, Dan Schwartz, consultant fiscal și expert în prețuri de transfer.

”Este o aberație din punctul meu de vedere. Nu va funcționa. Parlamentarii nu știu o chestiune esențială, știută de un avocat care de abia a terminat Facultatea de Drept. În România prevederile tratatelor internaționale la care România este parte sunt mai puternice decât legislația internă. România are semnate convenții de evitare a dublei impuneri cu peste 80 de țări. Conform acestor convenții impozitele se plătesc într-un anumit mod, specific fiecărei convenții , indiferent de ce spune legislația internă. Prin urmare chiar dacă această lege e promovată în Parlament, aceasta nu poate fi aplicată pentru că statul român va fi dat în judecată și va pierde”, spune el.

”Stupefiază de-a dreptul în această poveste – un copy-paste de la cap la coadă ajunge să se numească ”transpunerea unei directive” (comparați textul „bruxellez” cu textul ”românesc”. Singura adaptare stă în termenul de aplicare – 1 ianuarie 2020, în forma europeană, devine la noi 1 ianuarie 2017). Asta înseamnă acum transpunere? Până și formulările ”în conformitate cu legislația statului membru” sunt copiate fără nicio reținere. ”Legiuitorii” noștri nici măcar nu-și pun problema unei minime armonizăzi cu reglementările naționale, să înțeleagă și contribuabilul, plătitorul de taxe fără tertipuri, ce și cum se modifică!”, spunea și consultantul fiscal Adrian Luca, de la firma Transfer Pricing Services.

El adăuga că articolul 288 din Tratatul privind Funcționarea UE prevede că directiva este obligatorie pentru țările destinatare cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce privește forma și mijloacele. ”Țările UE beneficiază de spațiu de manevră în acest proces de transpunere. Acest lucru le permite să țină seama de caracteristicile naționale specifice. Transpunerea trebuie efectuată în termenul stabilit la momentul adoptării directivei (în general, în decurs de doi ani)”, spune Adrian Luca.

Derapajele, sancționate de către Comisia de Afaceri Europene a Senatului.

În avizul negativ dat propunerii, Comisia a recunoscut importanța subiectului și nevoia de a avea prevederi moderne în domeniu. Comisia a afirmat însă că în forma actuală propunerea legislativă ”nu răspunde exigențelor minimale privind transpunerea unui act juridic european în legislația națională internă”. Ce reclamă Comisia?

-Prevederi lipsite de sens pentru legislația națională.

-Nu este definită opțiunea României în domeniu, deși directiva permite statelor membre diferite alternative.

-Nu sunt definiți cu exactitate destinatarii normelor propunerii legislative.

Nu în ultimul rând, Comisia pentru Afaceri Europene temperează zelul inițiatorilor de proiecte similare. ”Comisia pentru afaceri europene consideră că transpunerea actelor normative europene complexe sau cu prevederi foarte tehnice este preferabilă să se facă prin proiecte de lege elaborate de ministerele competente, respectându-se dreptul Parlamentului de a amenda textul, în situația în care se dovedește necesar”, spune in aviz Comisia.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri