Comisia de Prognoză are estimări optimiste pe 2019, care susțin bugetul oficial

Doru Cireaşă Data actualizării: 11.02.2019 16:04 Data publicării: 30.01.2019 14:45

buget calculatoare statistici - getty — FOTO: Getty Images

Comisia Națională de Prognoză a dat publicității cifrele care stau la baza formării bugetului pe 2019. Este demn de remarcat că în timp ce nicio instituție sau bancă internațională nu ne dă o creștere peste 4% din PIB, Comisia de Prognoză crede că aceasta va fi peste 5%. Astfel pot rezulta din pix venituri al buget mai mari cu 500 milioane euro – un miliard de euro.

Foto: Economiștii Unicredit ne prevăd o creștere economică modestă pe anul viitor

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză menţine la 5,5% estimarea de creştere a economiei româneşti în acest an şi la 2,8% pe cea privind inflaţia la sfârşitul lui 2019, însă modifică în creştere la 4,67 lei/euro, de la 4,62 lei/euro, prognoza privind cursul de schimb, în varianta de iarnă a Proiecţii Principalilor Indicatori Macroeconomici 2018 – 2022.

În toamna anului trecut, în prognoza de toamnă, Comisia Europeană estima o creștere economică de 3,8% pentru anul care vine. Zilele trecute economiștii Unicredit în raportul lor trimestrial privind România apreciau această creștere la 3%. Diferențele sunt foarte importante. O estimare a creșterii PIB cu 2 puncte procentuale în plus semnifică aproximativ 4 miliarde euro mai mult la PIB și, implicit, venituri mai mari cu 1,2 miliarde euro (capitolul venituri fiind cam 30% din PIB). De aceea aserțiunile de miercuri ale Comisie Naționale de Strategie și Prognoză sunt periculoase.

Cifrele privind avansul PIB sunt similare celor din prognoza de toamnă şi în ceea ce priveşte anii următori, avansul PIB urmând să fie de 5,7% în 2020 şi să încetinească la 5% în 2021 şi 2022.

Estimările referitoare la avansul consumului au fost revizuite uşor în creştere, la 5,9% în 2019 (faţă de 5,7% anterior), 5,7% în 2020 (5,5% anterior), 4,8% în 2021 (4,9% anterior) şi 4,7% în 2022 (4,8% anterior).

Pe de altă parte, datele referitoare la majorarea investiţiilor (formarea brută de capital fix) în următorii doi ani au fost modificate în scădere uşoară, la 6,9% în acest an (faţă de 7,9% în prognoza anterioară) şi 7,9% în 2020 (8,6% anterior). Pentru 2021 şi 2022 cifrele se menţin la 7,4% şi, respectiv, 7,5%.

Inflaţia la sfârşitul anului va scădea la 2,5% în 2020, 2,3% în 2021 şi 2,2% în 2022.

Cursul de schimb va intra pe un trend descendent de anul viitor, fiind previzionat la 4,62 lei/euro în 2020, 4,60 lei/euro în 2021 şi 4,58 lei/euro în 2022. Este neclar cum poate avea scăderea cursului și de ce s-ar întâmpla aceasta în condițiile în care acum euro depășește semnificativ 4,7 lei.

Deficitul comercial va continua să crească, la 16,9 miliarde de euro în 2019, de la 15 miliarde de euro în anul anterior, 18,87 miliarde de euro în 2020, 20,86 miliarde de euro în 2021 şi 23 miliarde de euro în 2022. Importurile vor continua să se majoreze într-un ritm mai alert decât exporturile. Astfel, pentru 2019 este prognozat un avans al importurilor de 7,8% şi al exporturilor de 6,9%, pentru 2020 la importuri este estimat un avans de 7,9% iar la exporturi de 7,1%, în 2021 şi 2022, importurile ar urma să urce cu 7,8% iar exporturile cu 7%.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează scăderea ratei şomajului BIM la 4,1% în 2019, 4% în 2020, 2,8% în 2021 şi 2,7% în 2022.

Câştigul salarial mediu net lunar este prognozat 3.085 lei/lună în acest an, 3.316 lei în 2020, 3.558 lei în 2021 şi 3.811 lei în 2022. În aceste condiţii, câştigul salarial real va consemna o creştere de 11,8% în 2019, 4,8% în 2020, 4,7% în 2021 şi 4,6% în 2022.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, declara,recent, că proiectul de buget pentru 2019 este construit pe o creştere economică de 5,5% iar deficitul estimat este "undeva" la 2,55%.