Datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, iar depășirea pragului de 60% activează restricțiile prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare. Cât timp datoria se menține peste acest nivel, Guvernul nu poate adopta măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau pe cele cu asistența socială. Ministerul Finanțelor estimează că datoria va continua să crească și ar putea ajunge la 63,9% din PIB în 2028.
Ministerul Finanțelor a prezentat miercuri Guvernului o informare privind implicațiile datelor Eurostat publicate în 21 iulie, potrivit cărora datoria publică, calculată conform metodologiei europene, a depășit pragul de 60% din PIB.
Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede un mecanism gradual de intervenție pentru situațiile în care datoria depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB. Odată depășit ultimul nivel, rămân în vigoare măsurile aferente pragurilor anterioare, inclusiv programul de reducere a ponderii datoriei în PIB și restricțiile privind cheltuielile cu salariile și asistența socială.
„În condițiile în care datoria publică se menține peste acest nivel, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială”, a transmis Executivul.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat, într-o postare pe Facebook, că depășirea pragului limitează inclusiv spațiul în care pot fi luate decizii privind noua lege a salarizării.
„Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială. În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente”, a afirmat Nazare.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Ministrul a subliniat că eventualele priorități sau realocări trebuie făcute în interiorul limitelor bugetare deja stabilite.
„De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării, dar și în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare – orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a mai spus acesta.
Datoria publică ar putea ajunge la 63,9% din PIB în 2028
Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, datoria publică ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028. Ulterior, ar urma să intre treptat pe o traiectorie descendentă, însă numai dacă România continuă reducerea deficitului și respectă programul de ajustare fiscal-bugetară.
„Această evoluție nu este automată, ci este condiționată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară și de materializarea reducerii deficitului în linie cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanță fiscală stabilește plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete. Respectarea acestora trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului sub 3% din PIB și la înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă”, se arată în comunicatul Guvernului.
Planul bugetar-structural național pe termen mediu stabilește pentru România o perioadă de ajustare de șapte ani. Pentru 2026, plafonul anual privind creșterea cheltuielilor nete este de 2,6%, urmat de 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030. Pentru 2026, deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Nazare a legat prudența bugetară și de menținerea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor.
„România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară. Acest lucru obligă la prudență, disciplină și consecvență în fiecare decizie cu impact bugetar. Rezultatele execuției bugetare de până acum arată că această corecție a început să producă efecte. În primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile”, a afirmat ministrul Finanțelor.
El a avertizat că orice derogare de la regulile fiscal-bugetare poate pune presiune suplimentară asupra credibilității și stabilității finanțelor publice și a reiterat că noile angajamente permanente trebuie asumate numai în limitele actualului cadru bugetar.
Editor : A.D.
