Fondul Suveran, cerut cu insistență de Dragnea și Vâlcov, va cuprinde 28 de companii. Bugetul pierde 4,7 miliarde de lei
Acţiunile deţinute de stat la 28 de companii vor participa la capitalul social al Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), reprezentând un aport în natură în valoare de 10,112 miliarde de lei, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat de Ministerul Finanţelor Publice, scrie Agerpres.
Capitalul social total al FSDI, iniţial, este stabilit la 19,112 miliarde de lei şi este format din aport în numerar în valoare de 9 miliarde lei, provenit din venituri din privatizare, şi din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni nominative în valoare 10,112 miliarde de lei, deţinute de stat la cei 28 de operatori economici.
În capitalul FSDI vor intra acţiunile deţinute de stat la următoarele companii:
- Engie România
- Electrica
- Delgaz Grid
- E.ON Energie România
- Chimcomplex
- OMV Petrom
- Telekom România Communications
- Loteria Română
- IAR
- Oil Terminal
- Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime
- Romgaz
- Hidroelectrica
- Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti
- Nuclearelectrica
- Imprimeria Naţională
- Conpet
- Aeroportul Internaţional Timişoara Traian Vuia
- Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM
- Administraţia Porturilor Dunării Fluviale
- Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune
- Cuprumin Abrud
- Societatea Naţională a Sării
- Romaero
- Administraţia Porturilor Maritime Constanţa
- Administraţia Canalelor Navigabile
- Antibiotice
- Compania Naţională Unifarm
În primul an, 2019, crearea FSDI va reduce veniturile bugetare cu 4,7 miliarde de lei (respectiv cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acţiunilor transferate în portofoliul Fondului). Potrivit iniţiatorilor proiectului, deficitul de venituri va fi recuperat în anii următori primului an de funcţionare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acţionar unic.
Cheltuielile cu taxele şi tarifele necesare înfiinţării FSDI se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, pentru anul 2019 estimându-se un impact de 600.000 lei.
„Prin înfiinţarea FSDI se are în vedere crearea unui vehicul public de investiţii financiare/intermediere financiară în acţiuni/participaţii în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piaţa financiară din România, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să catalizeze/mobilizeze resurse financiare disponibile către economie şi proiecte rentabile”, precizează Ministerul Finanţelor.
Administrarea FSDI se va face în sistem dualist, de către un Consiliu de supraveghere şi un Directorat, în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Consiliul de Supraveghere este format din 9 membri, desemnaţi de Adunarea generală a acţionarilor în urma unui proces de selecţie, cu un mandat de 5 ani care poate fi reînnoit.
Camera Deputaţilor a adoptat în şedinţa din 6 iunie 2018, în calitate de cameră decizională, Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - SA. Actul normativ a fost, însă, declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională în data de 18 iulie 2018, având în vedere caracterul individual al legii şi faptul că, potrivit Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, „unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărâre a Guvernului”.
Au fost mai multe încercări de înfiinţare a acestui fond, eşuate, ceea ce a făcut ca să întârzie. De unde era una dintre priorităţile PSD o dată ajuns la guvernare, el începe să capete formă cu cel puţin doi ani întârziere. S-a încercat înfiinţarea lui prin lege aprobată de parlament, lege declarată neconstituţională pentru că înfiinţarea fondului este un act administrativ, pentru care este necesară o simplă hotărâre de guvern, nu o lege. Două guverne, Grindeanu şi Tudose au refuzat să adoptate acte care să ducă la înfiinţarea lui.
Structura acestui fond îl face vulnerabil. Este proiectat să facă investiţii inclusiv în proiecte de infrastructură, în acele parteneriate public-privat. Dar la un moment dat proiectele alea trebuie plătite de stat. El e beneficiarul... Şi practic se crează un deficit şi îndatorare ascunse. Ne furăm singuri căciula, cu daotria ascunsă sub preş.
Proiectele de infastructură au caracteristica de a costa enorm de mult şi de a fi plătite în timp. Şi dificil, de către stat. Iar rezultatul va fi decapitalizarea fondului. El bagă bani repede şi i se întorc greu. Se goleşte. Decapitalizarea poate apărea rapid. Pentru finanţare, dincolo de aportul în numerar, se vor face împrumuturi. Dacă se goleşte de bani, credibilitatea sa scade. Poate ajungă să falimenteze foarte uşor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
