Iohannis. România a ieșit din marja necesară aderării la Euro

Data publicării:
klaus iohannis
Foto: Administrația Prezidențială

Dacă toate aceste comiţii şi comitete se adună într-un forum serios, cu măsuri concrete, se poate viza 2024 pentru aderarea la Euro, spune șeful statului, Klaus Iohannis.

”În acest moment şi temporar am ieşit din marja de conformare, dar lucrurile se pot corecta dacă se doreşte politic, şi aici e nevoie de o voinţă politică guvernamentală, nota bene. Faţă de acel comitet, nu vreau să sune sceptic, dar noi am avut deja un comitet, doar că el a fost sub coordonarea BNR. Acum vom avea un comitet sub coordonarea Guvernului. Pot să vă spun că eu nu o să fac un comitet sub coordonarea Administraţiei Prezidenţiale. În esenţă, dacă toate aceste comiţii şi comitete se adună într-un forum serios şi se începe o discuţie aplicată, cu nişte măsuri concrete - că aici este vorba de lucruri concrete, nu de poveşti -, atunci, sigur, se poate anvizaja 2024”, a afirmat Klaus Iohannis, potrivit News.ro.

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de ugenţă privind constituirea Comisiei Naţionale de fundamentare a planului naţional de adoptare a monedei euro, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu. Potrivit deciziei, comisia va fi condusă de doi co-preşedinţi - premierul şi preşedintele Academiei Române - şi de doi vicepreşedinţi - guvernatorul BNR şi un vicepremier cu atribuţii în acest domeniu.

Condițiile economice pentru aderarea la zona euro contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro.

Există 4 criterii economice de convergență:

  • Stabilitatea prețurilor. Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.

  • Finanțe publice solide și sustenabile. Deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB. Datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.

  • Stabilitatea cursului de schimb. Candidatul trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (ERM II) timp de cel puțin 2 ani fără devieri semnificative de la cursul central ERM II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă.

  • Ratele dobânzilor pe termen lung. Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

Problema este că în ultimele luni România a ieșit în afara intervalului care semnifica respectarea criteriilor. Cele puse în pericol sunt stabilitatea prețurilor, cursul de schimb, rata dobânzii pe termen lung.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri