Sari la conținut
News Alert

Măsuri fiscale care vor intra în vigoare de la 1 februarie. Cu ce consecințe?

Creşterea salariului minim cu 16 la sută, lefuri mai mari în administraţia publică şi medicamente mai ieftine cu o treime. Sunt doar o parte din promisiunile PSD, care ar urma să devină realitate de la 1 februarie 2017, cu o lună mai târziu decât şi-ar fi dorit social-democraţii. Economiştii avertizează însă că toate aceste măsuri vor afecta serios bugetul şi s-ar putea ajunge la împrumuturi externe, renunţarea la investiţii şi introducerea de noi taxe.

Liviu Dragnea a anunţat vineri primele măsuri din programul de guvernare al PSD care vor deveni realitate. Printre ele, creşterea salariului minim cu 200 de lei şi ieftinirea medicamentelor. Pentru că şeful statului ar fi întârziat desemnarea premierului, aceste măsuri vor fi aplicate, spune liderul social-democraţilor, nu de la 1 ianuarie, ci din prima zi a lunii februarie 2017.

Liviu Dragnea a dat însă de înţeles că eliminarea supraaccizei şi a taxei pe stâlp, dar şi introducerea contribuţiei de sănătate pentru veniturile din investiţii ar putea să nu aibă viaţă lungă.

Peste un milion şi jumătate de români plătiţi cu salariul minim vor primi cu 200 de lei mai mult de la 1 februarie, odată cu majorarea salariului minim. Medicamentele ar urma să fie mai ieftine cu 35%, iar pensionarii ar urma să fie scutiţi de o serie de impozite. Funcţionarii vor avea lefuri cu 20% mai mari, iar bursele studenţilor se vor dubla.

Sunt promisiuni pe care PSD le-a făcut încă din campania electorală, fără să precizeze însă de unde vin banii necesari. În aceste condiţii, analiştii avertizează că există riscul ca deficitul bugetar să nu mai poată fi ţinut sub control.

Programul de care vorbim e de tipul Moș Crăciun – să dăm salarii mai mari, taxe mai mici, nu văd de unde se susțin aceste măsuri, ele influențează unul-două procente din PIB conformația”, este de părere Răzvan Orășanu, analist economic.

Va trebui să găsim altă sursă de finanțare a deficitului, iar sursele clasice de finanțare a deficitului la care au apelat torate guvernele indiferent de culoarea politică au fost fie îndatorarea țării, împrumuturi externe, fie tăierea investițiilor publice”, spune Adrian Bența, specialist fiscal.

Instituţiile financiare internaţionale au atras deja atenţia că 2017 va fi un an dificil, din perspectiva cheltuielilor. Iar referirea e doar la măsurile de relaxare fiscală care intră în vigoare la 1 ianuarie 2017. Reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei de stâlp şi a supraaccizei pe carburanţi, precum şi plafonarea contribuţiilor de asigurări de sănătate vor lăsa un gol de peste 7 miliarde de lei în buget.

Social-democraţii iau însă în calcul amânarea sau chiar anularea unora dintre aceste măsuri, deja prevăzute de Codul fiscal.

Este vorba despre interesul unor mari companii din România: taxa pe stâlp şi supraacciza. Eu şi acum mă întreb dacă şi ăsta a fost unul din motivele acestor întârzieri nejustificate. Taxa pe stâlp - nu avem nicio garanţie până nu există o discuţie serioasă, dar foarte serioasă cu aceste companii că eliminarea acestei taxe pe stâlp se va reflecta în preţurile pentru români, preţurile de furnizare a acestor servicii: energie electrică, gaze şi aşa mai departe. Or, interesul nostru exprimat şi în program nu a fost să mărim profiturile companiilor care le scot din România, ci să mărim veniturile românilor şi eventual să le diminuăm şi costurile. Al doilea lucru la carburanţi. Guvernul va analiza cu foarte mare seriozitate şi responsabilitate următorul aspect. Preţul petrolului se află la un nivel minim istoric la nivel mondial. Cum naiba se întâmplă în România că la noi avem cel mai mare preţ din Uniunea Europeană la pompă? Sunt sesizări foarte multe de la Consiliul Concurenţei. Noi am spus în campanie. Nu suntem împotriva reducerii acestei accize, dar trebuie o discuţie serioasă cu aceste companii prin care să se demonstreze: 1 - că acuzaţiile de cartel sunt nefondate în ceea ce priveşte stabilirea preţului, şi 2 - garanţia că preţul la pompă, adică cel pe care îl plăteşte românul, urmăreştre fluctuţiile preţurilor la nivel mondial. Pentru că nu mi se pare absolut deloc corect ca în toate ţările ieftinirea preţului petrolului să se reflecte în preţuri mai mici pentru cetăţenii europeni şi la noi, dimpotrivă, să crească”, a declarat liderul social-democraților.

Benzina s-a scumpit cu 5,7%, iar motorina cu 10,33%, în ultimul an, în România, pe fondul evoluției prețului petrolului pe piețele internaționale. De la 1 ianuarie 2017, carburanţii se vor ieftini, în medie, cu 10%, datorită eliminării supraaccizei şi a reducerii TVA.

Măsuri de la 1 februarie 2017

Creşterea salariului minim la 1.450 de lei

Ieftinirea medicamentelor cu 35%

Eliminarea contribuţiilor de sănătate pentru pensionari

Eliminare impozit pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei

Creşterea salariilor din administraţia locală cu 20%

Creşterea burselor studenţilor de 2,3 ori

Majorarea cu 50% a salariilor actorilor

(sursa: PSD)

Costul măsurilor din Codul Fiscal

Reducerea TVA de la 20% la 19%: 2,54 mld. lei

Eliminarea taxei pe construcţii speciale: 1,06 mld. lei

Eliminarea supraaccizei pe carburanţi: 2,88 mld. lei

Plafonarea CASS: 0,66 mld. lei

TOTAL: 7,14 mld. lei

(sursa: Ministerul Finanţelor)