Sari la conținut

Mugur Isărescu, despre "factorii exogeni": "Am văzut o caricatură frumoasă"

Banca Naţională a făcut pasul normal, de creştere a dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5%. În condiţii normale nu am fi vorbit astfel, contextul impune o astfel de majorare, dar contrele, medierile, discuţiile cu politicul au făcut ca şi decizii normale de politică monetară să capete cu totul altă dimensiune. Printre analişti era consens că se va face mutarea, însă au fost câţiva economişti de bancă cu o părere atipică şi spuneau că va fi amânată decizia. Una care, a dezvăluit Mugur Isărescu în conferinţa de presă destul de lungă de aproape o oră de după şedinţă, este luată în unanimitate de Consiliul de Administraţie.

Astăzi am avut două mişcări. Dobânda cheie şi urcarea costurilor la facilităţile BNR, cele de depozite şi cele de creditare. Şi acestea au fost duse mai sus cu 0,25 puncte procentuale, iar semnalul este de descurajare a circulaţiei banilor. E nevoie de mai puţini care să se învârtă. Practic printr-o dobândă mai mare la depozite s-ar încuraja punerea banilor deoparte, iar creşterea dobânzii la facilitatea de creditare dă acelaşi semnal - banii să fie mai scumpi.

Desigur, acesta este semnalul dat. Realitatea e mai complicată... Dobânzile la depozitele în băncile comerciale nu au urcat încă. Ar fi fost şi culmea... atâta vreme cât banii bălteau...Şi în plus tot poporul pare mai degrabă preocupat să-şi ia un credit...

Titlul acestei ştiri despre creşterea de dobândă nu este şoc pentru ratele românilor.

Este despre normalitate, ca răspuns al anormalul - inflaţia prea mare. Alt medicament nu există decât întărirea politicii monetare. Tot comunicatul BNR vorbeşte de această presiune, de faptul că se va mai domoli, dar chiar şi pe final de an tot sus va fi... 3,5% la decembrie nu e puţin.

Mugur Isărescu: „Noi ţintim acest indice al inflaţiei . A acţionat şi în alte ţări, la noi necazul este că s-au suprapus multe lucruri. Au fost amânări la electricitate la gaze, corecţiile probabil că trebuiau făcute mai devreme, nu ştim nici noi exact programul de majorare a preţurilor administrate.

Principalii factori de risc - problema preţurilor administrate. Nu preţurile libere din piaţă sunt cele care au creat cele mai multe probleme cu inflaţia, ci preţurile administrate pe care altminteri trebuia să le ştim dinainte. E posibil să judecăm aşa, dacă erau mai bine programate atunci indicele nu mai avea suişuri şi coborâşuri.

Am văzut o caricatură frumoasă cu exogen. Factori exogeni sunt folositi demult de noi. Avem de multe ori sentimentul că degeaba publicăm acest raport de inflaţie şi îl trimitem peste tot, e cam tehnic poate reuşim să facem mai pe o limbă mai românească. Deci, dacă vă uitaţi în spate pe mai mult de un an folosim termenul ăsta. Ca şi ROBOR, a devenit dintr-o dată mare problemă ROBOR. Factori exogeni e o terminologie pe care o folosim de multă vreme şi nu înseamnă factori externi. Sunt factori care nu depind de aria de acţiune a politicii monetare, nu avem cum să influenţăm, o luăm ca atare. Hai să punem altfel: dacă guvernul majorează TVA şi cresc majoritatea preţurilor ce poate să facă Banca Naţională 12 luni din momentul acela?! Creşte inflaţia, să zicem se dublează, ca să o ţinem la acelaşi nivel ar trebui ca alte preţuri să le reduci cu creşterea TVA să compensezi. Un exemplu mai simplu, cu preţurile din acciza la tutun. O să vedeţi că au jucat un rol în aprilie. A crescut acciza la tutun. Au crescut preţul ţigaretelor”

INQUAM Photos: Octav Ganea

Pe aceeași temă