Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că orice sumă adăugată peste anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei pe an discutată pentru noua lege a salarizării va deveni o obligație permanentă pentru buget. Într-o postare pe Facebook, după discuțiile de joi cu liderii partidelor politice, ministrul spune că România nu își permite o reformă salarială care să pună în pericol reducerea deficitului sau investițiile finanțate prin PNRR.
„Este foarte important să explicăm clar ce înseamnă diferența dintre anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei și variantele de anvelope suplimentare discutate în spațiul public în ultimele zile. Nu vorbim despre bani în plus față de cele 8 miliarde agreate prin acord politic – care reprezintă tot o sumă suplimentară la bugetul actual – cheltuiți o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”, a scris ministrul Finanțelor.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
El susține că noua lege trebuie construită astfel încât costurile sale să poată fi finanțate și în anii următori, nu doar în primul an de aplicare.
„O lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie și sustenabilă. Aceasta este responsabilitatea principală a Ministerului Finanțelor, de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice și de a evalua dacă o reformă poate fi aplicată efectiv, finanțată predictibil și susținută de buget pe termen lung. Experiența legilor salarizării de până acum arată de ce acest lucru este esențial. Aplicarea fragmentată, modificările succesive ale grilelor și sporurilor, făcute de-a lungul anilor inclusiv pentru reducerea cheltuielilor, precum și constrângerile bugetare au făcut ca legea în vigoare să nu fie aplicată integral nici astăzi. Punerea ei completă în aplicare ar genera un impact pe care bugetul nu îl poate susține”, a explicat acesta.
Totodată, ministrul a invocat și situația actuală a finanțelor publice, în condițiile în care România are, potrivit acestuia, cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană și trebuie să continue procesul de consolidare fiscală până în 2031: „Am susținut încă de la început necesitatea unei noi legi a salarizării care să corecteze inechitățile acumulate și să ofere reguli mai clare pentru angajații din sectorul public. În același timp, este obligatoriu să protejăm stabilitatea bugetară, parcursul de reducere a deficitului și credibilitatea financiară a României”.
Citește și: Pîslaru, după criticile magistraților privind legea salarizării: Problema e rezolvată deja, dar am apreciat că s-a mai creat o polemică
Aproape 40% din veniturile fiscale mergeau în 2024 către masa salarială publică
Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, masa salarială din sectorul public reprezenta în 2024 echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale ale României, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene.
„Aceasta nu înseamnă că fiecare angajat public este bine plătit sau că nu există categorii profesionale care trebuie recalibrate. Datele arată însă că anvelopa salarială este foarte mare în raport cu veniturile pe care statul reușește să le colecteze. În aceste condiții, fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie. O reformă salarială nu trebuie construită prin opoziția dintre categoriile profesionale. Trebuie să așeze întregul sistem pe criterii coerente, proporționale și ușor de explicat. Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet și am atras atenția asupra diferenței dintre costul aparent din primul an și obligația structurală pe care statul și-o asumă pe termen mediu”, a precizat Nazare.
Acesta a avertizat că o creștere salarială fără o sursă permanentă de finanțare poate ajunge să fie suportată ulterior de întreaga economie: „Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste. În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține”.
Ministerul Finanțelor va susține, spune Nazare, o variantă a legii care să fie echitabilă pentru angajați, să poată fi finanțată integral fără să afecteze consolidarea fiscală și să îndeplinească cerințele jalonului asumat prin PNRR.
„România nu trebuie pusă în situația de a alege între o reformă salarială nesustenabilă și investițiile esențiale finanțate prin PNRR. Noua lege trebuie să protejeze aceste investiții, nu să le pună în risc. Prudența nu înseamnă blocarea reformei. Înseamnă să ne asigurăm că promisiunile făcute astăzi pot fi respectate și mâine. Este o lecție de responsabilitate atât pentru cei care solicită, cât și pentru cei care decid: statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri. O lege echitabilă este necesară. Dar pentru a fi cu adevărat o reformă, ea trebuie să fie și sustenabilă”, a concluzionat acesta.
Editor : A.D.
