Oficiali de rang înalt în domeniul financiar din întreaga lume se vor reuni la Washington săptămâna viitoare, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat economiei mondiale un al treilea şoc major după pandemia de COVID şi invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, transmite Reuters.
În ultimele zile, mai mulţi oficiali de la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au avertizat că îşi vor revizui, în jos, previziunile privind creşterea economică globală, dar îşi vor majora previziunile privind avansul inflaţiei ca urmare a războiului, avertizând că pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare vor fi cel mai afectate de creşterea preţurilor la energie şi întreruperea aprovizionării, notează Agerpres.
Înainte de izbucnirea războiului din Iran pe 28 februarie, ambele instituţii se aşteptau să îşi îmbunătăţească previziunile, având în vedere rezistenţa economiei globale, chiar şi în urma tarifelor vamale suplimentare impuse de preşedintele SUA, Donald Trump. Însă războiul din Iran a produs o serie de şocuri care vor afecta creşterea economică şi combaterea inflaţiei.
Acum scenariul de bază al Băncii Mondiale arată spre o creştere de 3,65% a economiilor emergente şi în curs de dezvoltare în 2026, în scădere de la 4% în octombrie, dar avertizează că această cifră va scădea până la 2,6% dacă războiul durează mai mult. Inflaţia în aceste ţări este acum prognozată să atingă 4,9% în 2026, în creştere faţă de estimarea anterioară de 3%, şi ar putea creşte până la 6,7% în cel mai rău caz.
De asemenea, FMI a avertizat săptămâna trecută că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă şi continuă să perturbe livrările de îngrăşăminte necesare acum.
FMI şi Banca Mondială se grăbesc să răspundă la ultima criză şi să sprijine ţările vulnerabile într-un moment în care nivelurile datoriei publice au atins niveluri record, iar bugetele sunt supuse la presiuni. FMI se aşteaptă la cereri suplimentare de sprijin de urgenţă în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru ţările cu venituri mici şi importatoare de energie. La rândul său, Banca Mondială a declarat că ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt şi până la 70 de miliarde de dolari în şase luni, dacă va fi necesar.
Însă economiştii îndeamnă guvernele să utilizeze doar măsuri ţintite şi temporare pentru a atenua impactul preţurilor mai mari pentru cetăţenii lor, deoarece măsurile mai ample ar putea alimenta inflaţia. "Conducerea contează şi am trecut prin crize în trecut", a declarat preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, pentru Reuters, lăudând eforturile depuse pentru controalele fiscale şi monetare care au ajutat economiile să treacă prin furtunile anterioare. "Dar acesta este un şoc la adresa sistemului", a avertizat Ajay Banga.
Sarcina cu care se confruntă acum ţările lumii este acea de a reuşi să creeze un echilibru dificil între gestionarea inflaţiei, ţinând cont în acelaşi timp de creşterea economică şi de provocarea pe termen lung de a crea suficiente locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor ajunge la vârsta activă în ţările în curs de dezvoltare până în 2035.
De asemenea, FMI şi Banca Mondială se confruntă cu un peisaj global mult diferit, cu tensiuni ridicate între Statele Unite şi China, cele mai mari economii ale lumii, iar Grupul celor 20 de mari economii întârzie să vină cu un răspuns coordonat.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, şi care acum lucrează la Centrul pentru Dezvoltare Globală, a declarat că multe economii emergente şi în curs de dezvoltare au intrat în criză cu o situaţie mai proastă decât acum câţiva ani, cu vulnerabilităţi mai mari la datorii şi rezerve mai mici. "Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acţionarii FMI să regândească cu adevărat modul în care Fondul sprijină ţările vulnerabile, recunoscând că vom asista la mai multe şocuri globale. Nu le putem cere să sacrifice creşterea şi dezvoltarea de dragul refacerii rezervelor", a spus Svenstrup. Aceasta a adăugat că ţările ar trebui să urmeze reforme mai ambiţioase dacă primesc fonduri noi. "Probabil că este nevoie de mai mult sprijin financiar din partea (instituţiilor financiare internaţionale), dar acesta trebuie să fie accesibil şi trebuie să fie în contextul programelor de reformă şi, eventual, al unei reduceri mai ample a datoriilor", a spus Svenstrup.
Editor : B.E.
