Acordurile pentru frații Micula și Raiffeisen, anulate

La cinci ani după o propunere a Ministerului de Finanțe în acest sens, Guvernul a anulat cele 26 de acorduri reciproce semnate de România cu țări UE pentru protejarea investițiilor. Acestea au fost invocate de investitori precum Raiffeisen sau European Drinks pentru a da statul român în judecată.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru supunere spre aprobarea Parlamentului a încetării valabilității acordurilor privind promovarea și protejarea investițiilor, încheiate de România cu state ale Uniunii Europene.

În absența acestor acorduri , investițiile efectuate de investitori străini din țări ale UE în România urmează să fie reglementate de legislația europeană în domeniu.

Anularea acordurilor are loc la cinci ani după ce Ministerul Finanțelor Publice a propus acest lucru.

În data de 11 august 2011, Ministerul Finanțelor Publice a supus dezbaterii publice un proiect de lege privind încetarea efectelor juridice ale Acordurilor bilaterale guvernamentale privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor încheiate de România.

Expunerea de motive de atunci indica faptul că sectorul investițiilor, similar domeniului transporturilor sau cooperării economice, a fost identificat printre cele care pot ridica probleme de neconformitate cu acquis-ul comunitar.

Comisia Europeană a indicat o serie de clauze-tip incompatibile, referitoare, în principal, la existența în cadrul acordurilor încheiate de statele candidate la UE a clauzelor de acordare a tratamentelor preferențiale – tratamentul națiunii celei mai favorizate, național și/sau nediscriminatoriu, clauza transferului liber al capitalului rezultat din investițiile străine directe, inexistența posibilității de modificare sau ieșire din vigoare a acordului, în eventualitatea evoluției legislației UE de o manieră incompatibilă cu aplicarea permanentă a acordului în cauză.

Oficialii Comisiei Europene au recomandat în mai multe rânduri României să anuleze astfel de acorduri. Pur și simplu, în astfel de cazuri, România a fost prinsă între ciocan și nicovală, având, pe de o parte, de respectat aquisul comunitar și riscând amenzi și, de pe altă parte, trebuind să respecte clauzele acordate prin tratatele de investiții.

Aceste tratate au fost deseori invocate de investitori pentru a stoarce bani de la statul român.

Prima instituţie de credit care a notificat statul român că intenţionează să se adreseze Curţii de Arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID) este Raiffeisen Bank, alte instituţii bancare pregătindu-se să facă acelaşi demers.

Motivul invocat de banca austriacă în sprijinul acţiunii sale este Tratatul bilateral încheiat între România şi Austria privind siguranţa protecţiei investiţiilor străine, înţelegere care, prin Legea dării în plată, ar fi fost încălcată.

Practic, după apariţia legii dării în plată, băncile sunt obligate să provizioneze creditele care pot deveni neperformante, iar Raiffeisen tocmai a comunicat că „darea în plată" le-a tăiat 45 de milioane de euro din profit.

Pretinși investitori suedezi, frații Micula, patronii European Drinks, au dat și ei în judecată la Washington statul român. Ei au acuzat că acesta nu a respectat angajamentele luate în acordul semnat cu Suedia pentru protecția investițiilor.