Video Guvernul propune aplicarea CASS la pensiile de peste 3.000 de lei, ca măsură fiscală. Cum se va calcula suma de plată
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, o serie de măsuri fiscale de reducere a deficitului, după ce liderii coaliţiei au discutat mai multe ore, la Palatul Victoria. Printre acestea se numără și aplicarea CASS (contribuție care are scopul de a-i asigura pe contribuabili în sistemul public de sănătate) la pensiile de peste 3.000 de lei. „Deficitul şi absorbţia fondurilor europene sunt cele două urgenţe pe care trebuie să le gestionăm în perioada următoare”, a spus premierul.
El a afirmat că suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea şi nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid, iar dacă nu facem nimic, ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului.
Vor plăti CASS pensionarii cu pensii „mari, de peste 3.000 de lei” și se elimină niște excepții, printre măsurile fiscale anunțate pentru 1 august. Va crește numărul de contribuabili la CNAS de la 6 la 8 milioane.
„Măsurile propuse urmăresc creșterea numărului de contributori. Ele înseamnă două direcții: aplicarea CASS la pensiile mari, de peste 3.000 de lei, și eliminarea unor excepții, în așa fel încât să creștem numărul de contribuabili de la puțin peste 6 milioane, la peste 8 milioane de contribuabili, și măcar jumătate, nu o treime dintre beneficiari, să contribuie la acest lucru”, a spus premierul.
Premierul a oferit un exemplu de calcul, pentru a se înțelege despre ce aplicare a CASS va fi vorba. „Ca să ofer un calcul simplu, la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 4.000 şi 3.000, deci 10% pe 1.000, adică 100 de lei”, a spus Bolojan.
”Suntem în faţa unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar, pe care îl înregistrează ţara noastră. Deficitul şi absorbţia fondurilor europene sunt cele două urgenţe pe care trebuie să le gestionăm în perioada următoare”, a spus premierul în conferinţa de presă.
”De ce este corectarea deficitului o urgenţă şi o prioritate naţională? Pentru că aşa cum am mai spus, România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din ţările Uniunii Europene şi am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare, dacă vă aduceţi aminte, a fost în 2010, puţin mai mare decât cel pe care l-am avut anul trecut. A fost de 9,4% şi vă rog să vă aduceţi aminte pentru că neluând măsuri atunci la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19% la 24% şi să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%”, a spus el.
”Suntem într-o situaţie nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea şi nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid. Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situaţia”, a completat el.
Bolojan a spus că din 100 de lei care au fost încasaţi din taxele şi impozitele de la cetăţenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus pe care evident că i-a promutat.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va propune o măsură temporară şi anume ca şi anul viitor pensiile şi salariile din sectorul public să rămână plafonate.
”În ceea ce priveşte aspectele care ţin de limitarea cheltuielilor şi de luare a unor măsuri structurale, vom propune o măsură temporară şi anume ca şi anul viitor pensiile şi salariile din sectorul public să rămână plafonate”, a spus premierul în conferinţă.
El a menţionat că a fost o majorare foarte mare în 2024 de peste 20% în cazul salariilor, de peste 30% în cadrul pensiilor, pe care nu o mai pot suporta ca nivel de indexare.
”Această măsură va fi exclusiv pentru anul viitor”, a completat premierul.
Un al doilea val de reforme este așteptat la mijlocul lunii iulie, vizând pensiile speciale, companiile de stat, instituțiile autofinanțate și reforma administrației locale.
„Dacă nu facem nimic, ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului”
"Dacă nu am face nimic sau am lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecinţe care ar însemna intrarea în incapacitatea de plată a statului român, creditorii noştri, cei care ne împrumută în prezent şi de care avem nevoie şi în viitor, pentru că nu putem să funcţionăm altfel nu ne-ar împrumuta şi nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile şi pensiile. Accesul la fondurile europene sunt condiţionate de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. Vă rog să vă gândiţi că nu am putea continua jumătate din investiţiile pe care astăzi le avem în curs la marile autostrăzi, la liniile de cale ferată în fiecare localitate din România, ceea ce ar însemna că practic am intra într-un risc în care am fi degradaţi, am intra în aşa numita categorie de junk, ceea ce înseamnă că ţara noastră nu mai este recomandată investiţiilor şi foarte puţine investiţii străine ar veni într-o astfel de ţară şi am intra într-o recesiune brutală, ceea ce ar însemna pierderi de locuri de muncă mare, un şomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv şi acest lucru nu ni-l putem permite în momentul de faţă", a spus Ilie Bolojan.
Editor : M.C
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
