În 2013, România a plătit pentru gazele rusești jumătate față de 2012
Anul trecut, importurile de gaze de la Gazprom au fost de 1,2 miliarde de metri cubi, pentru care România a plătit 497 de milioane de dolari.
Dacă factură nu este un record, cel puţin ca pondere în consum, gazele din import au ajuns la un minim al perioadei postdecembriste, circa 11%. E cale lungă de la cota de 30% deţinută de importuri acum cinci-şase ani, în condiţiile în care producţia internă este constantă.
Consumul e mai mic pe de o parte din restrângerea unor industrii mari consumatoare, dar şi ca urmare a unor tehnologii mai eficiente. Și nu în ultimul rând a contat producţia mai mare energie regenerabilă care a trimis în conservare centrale pe gaze.
La reducerea facturii a contat şi scăderea preţului cu circa 30%, la o medie anuală de 418 dolari pe mia de metri cubi. În 2012, factura plătită de România către Gazprom şi intermediarii săi a fost mult mai mare, de 960 de milioane de dolari. Preţul gazelor de import era în acel an printre cele mai mari din Europa, România plătea ruşilor 550 de dolari pe mia de metri cubi.
Potrivit datelor furnizate de ziarul rusesc Izvestia la începutul anului trecut, Marea Britanie, care importă 10 la sută din necesar de la Gazprom, plătea cel mai mic preţ, 314 dolari pe mia de metri cubi. Macedonia, total dependentă de importuri, achita cel mai mare preţ, de 564 de dolari pe mia de metri cubi. România era pe locul al nouălea în top, cu 432 de dolari pe mia de metri cubi.
Factură mărită de intermediari
Factura românească ar putea fi şi mai redusă dacă nu ar există intermediari. România nu mai importă direct gaze de la ruşi din anii 90. Achiziţiile se fac prin două case de comerţ WIEE şi Conef Gaz, ambele controlate de ruşi.
În 2012, WIEE a avut afaceri de peste 266 de milioane de dolari şi aparţine Gazprom. Conef Gaz, firma controlată Vitali Matsitski, proprietarul ALRO Slatina, a avut afaceri de 128 de milioane de dolari.
România încearcă de mai mulţi ani să-şi reducă dependența faţă de Rusia. Se pun mari speranţe în exploatările din Marea Neagră, dar acestea vor produce gaze după 2020. Potrivit unor informaţii neoficiale, România şi alte opt ţări europene, printre care Cehia, Letonia şi Polonia, vor să formeze o coaliţie ca să convingă America să le exporte gaz lichefiat şi astfel să-şi diminueze importurile ruseşti de gaze naturale.
Europa se întoarce tot mai mult împotriva gigantului de stat. Anul trecut, Comisia Europeană a pornit o investigaţie asupra Gazprom, pe care îl suspectează că a făcut abuz pe piața centrală şi est europeană cu preţuri prea mari şi le-a împiedicat pe unele state să-şi găsească şi alţi furnizori de gaze.
Negocieri la Bruxelles
Oficialii Gazprom se întâlnesc la Bruxelles cu oficiali ai Uniunii ca să discute despre preţurile pe care le practică. Moscova vrea să pună capăt investigaţiei şi să cadă la pace cu UE, mai ales că de la Bruxelles i s-a spus că înţelegerile pe care le-a făcut cu ţările prin care trece gazoductul South Stream încalcă legislaţia europeană, astfel că ele trebuie să fie renegociate.
Aşa că, din acest joc de putere, Gazprom ar putea să iasă la înaintare cu ceva reduceri de preţuri pentru prieteni, ca şi până acum. Problemele pe care Gazprom le are în Europa s-au văzut şi în rezultatele financiare.
Profitul gigantului de stat în trimestrul al treilea din 2013 a scăzut cu 10 la sută, până la 8,1 miliarde de dolari. Cheltuielile operaţionale au fost mai mari, iar vânzările de gaze mai mici. Pe primele nouă luni, însă, Gazprom a reuşit să-şi crească profitul cu patru la sută, la peste 25 de miliarde de dolari.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
