Interesele României ajung până în Marea Britanie

Cum vrea un oraș din vestul țării să-i împiedice pe șoferi să mai parcheze pe trotuare și spații verzi. Oamenii se revoltă

Jaf mai puțin obișnuit: Un individ a spart un magazin de bijuterii apoi a fugit călare pe un măgar

Cum s-a întâmplat cumplita tragedie din București: De ce a murit femeia în mașina electrică arsă ca o torță, iar soțul ei a scăpat

Titi Aur, explicații după tragedia din Sectorul 6: „Mașina devine capcana prin care se pierd vieți”

Scăderea prețului la energie, abordată de UE. „La noi, prioritate ar trebui să fie eliminarea cauzelor, mai puțin diminuarea efectelor”

Vremea în weekend: Temperaturi de până la 17 grade Celsius, urmate de răcire bruscă. Mateescu (ANM): Nu excludem ninsorile în martie

Un drum s-a prăbușit în Shanghai, lăsând în urmă o groapă uriașă. Containere și utilaje au fost trase înăuntru

Incident în Gara de Nord din București. Un vagon al unui tren CFR Călători a deraiat, circulația a fost blocată

Prima reacție a lui Ilie Bolojan, după ce România a intrat în recesiune tehnică: „Face parte din costul anticipat”

Ca să poată atrage investiţia promisă de chinezi la Cernavodă, România este nevoită să intervină în procesul pe care Austria l-a intentat Marii Britanii pentru ajutoarele de stat acordate companiilor nucleare.

Potrivit Profit.ro guvernul de la Bucureşti a decis să îi apere pe britanici la Curtea Europeană de Justuţie. De curând a fost semnat acordul prin care gigantul francez EDF şi compania chineză China General Nuclear Power ar urma să primească garanţii de stat din partea guvernului Marii Britanii pentru construirea şi operarea viitoarei centrale Hinkley Point.

Cea mai importantă garanţie este cea legată de preţ. Dacă pe termen lung electricitatea vândută de centrală pe piaţa liberă se va ieftini, companiile ar urma să fie compensate de guvern. Practic, un nivel predictibil al veniturilor centralei ar urma să fie asigurat, indiferent de condiţiile din piaţa energiei, prin ajutoare de stat.

O garanţie identică vrea să ofere şi România chinezilor care ar urma să construiască reactoarele 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Este vorba de aceeaşi companie ca în Marea Britanie, China General Nuclear Power.

Însă guvernul Austriei a atacat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ajutorul de stat promis de guvernul Marii Britanii şi, implicit, pe cel pregătit de guvernul României. Austriecii spun că această garantare a încasărilor din operarea centralelor nucleare nu reprezintă în niciun caz o formă susţinere a investiţiilor, ci un ajutor de exploatare, care încalcă regulile concurenţei. Această practică este contestată şi de Greenpeace, care a dat în judecată Comisia Europeană pentru aprobarea ajutorului britanic.

Unul dintre principalele argumente invocate de România şi Marea Britanie este cel al protecţiei mediului. Centralele nucleare au emisii reduse de carbon şi pot ajuta Uniunea Europeană să îşi atingă ţintele de reducere a poluării atmosferice. Pe de altă parte, reactoarele produc deşeuri radioactive foarte greu de gestionat, iar un accident precum cel de la Fukushima afectează zone întinse. Acesta este şi motivul pentru care Germania a decis să renunţe treptat la energia nucleară.

După negocieri foarte lungi, România a semnat în cele din urmă memorandumul pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Costul total al proiectului este estimat la 6,5 miliarde de euro. Totuşi e imposibil de spus când vor începe lucrările. Chinezii au cerut cu insistenţă garanţiile de stat pe care România încearcă să le apere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Un acord concret pentru acordarea lor nu există practic şi negocierile cu Bruxellesul nici măcar nu au fost demarate. În plus, chiar dacă Marea Britanie va câştiga procesul cu Austria, nu există certitudinea că România va primi aceleaşi derogări din partea Uniunii Europene pe care le-a primit guvernul de la Londra. Oricât de mare ar fi precedentul britanic, puterea de negociere a ţării noastre nu este cea a guvernului de la Londra. Iar Regatul Unit a negociat doi ani pentru a ajunge la acest rezultat contestat acum de alte state membre ale uniunii.