România are deja un proiect de ţară, reprezentat de aderarea la OCDE, aflată în faza finală, iar următorul obiectiv strategic va fi adoptarea monedei euro, după echilibrarea economiei şi reducerea deficitului fiscal major, a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„Noi avem un proiect de ţară. Cu toate că tot aud că nu avem proiect de ţară. Avem, practic, un proiect de ţară, cel în care lucrăm în prezent şi care este dominat de intrarea României în OCDE. Păi, dacă nici acesta nu e proiect de ţară! Vreo 30-40 de jaloane, cineva va trebui să scrie ce s-a întâmplat cu acest proiect care a transformat România în ultimii ani, prin îndeplinirea acestor jaloane.
Şi mai avem încă câteva de îndeplinit, dar acest proiect de ţară este în curs de finalizare şi vom intra într-un alt proiect de ţară care a fost deja anunţat, îl aşteptam de mai multă vreme şi trebuie să-l pregătim temeinic, mai ales pentru generaţia tânără. Şi anume, adoptarea euro. Şi acela va fi proiect de ţară, dar, bineînţeles, aşa cum s-a spus, până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia, să ieşim din acest, să nu-l numesc coşmar, dar, în orice caz, dificultate, un impas, şi anume deficitul fiscal major. E greu de corectat când ai asemenea lucruri şi mai ales când societatea are aspiraţii de mai bine”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa cu tema „Riscuri şi oportunităţi în sistemul financiar românesc”, potrivit Agerpres.
El a subliniat faptul că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro trebuie să se facă în mod sustenabil.
„Euro nu va fi adoptat numai în zona Bucureştiului, că am fost întrebat şi ieri de o delegaţie străină. În urmă cu vreo 10-15 ani am zis: „Măi, Bucureştiul poate să intre în zona euro şi mâine, dacă ar fi aşa, dacă am putea să-l decupăm, să-l scoatem, dar ţara e mai mare”. Şi vor să intre, sau vor trebui să intre, şi cei de la 100 km de Bucureşti sau mai departe, unde mai este încă sărăcie şi unde rigorile adoptării euro trebuie înţelese. Şi ei vor să trăiască bine, nu? Şi reprezintă o parte din electorat. De-aia avem şi toate aceste discuţii. Şi ei vor să aibă drumuri asfaltate, canalizări. Costă, toate acestea costă. Şi deci nu e vorba că nu înţelegem noi sau cineva din sectorul bancar, dar criteriile nominale sunt cele cerute în zona euro. Dar sunt cerute să fie îndeplinite în mod sustenabil, ăsta-i cuvântul cheie.
Numai că le-am făcut în 2015 şi în 2016 deja ne-a dus în altă parte, datorită altor politici, altor presiuni sociale, nu? Şi acum avem aceeaşi problemă cu îndeplinirea criteriilor nominale. Presiuni din partea economiei reale şi din partea, să zic, a părţilor mai sărace ale ţării, care presează pe căi democratice, în definitiv. Disputele dintre partide reprezintă acest lucru. Dar proiectul a fost deja anunţat de preşedintele României, trebuie însă bine pregătit”, a spus Isărescu.
Potrivit guvernatorului BNR, viitorul sistemului financiar românesc depinde, în bună măsură, de capacitatea de a investi, încă de astăzi, în educaţie, performanţă şi parteneriate solide.
Conferinţa cu tema „Riscuri şi oportunităţi în sistemul financiar românesc" a fost organizată de Banca Naţională a României şi Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Editor : M.B.
